O Carte Nescrisă

Povești, povestiri, emoție

Fata cu mănuși roșii

EA e o fată ca oricare alta. Nici frumoasă, nici urâtă. Nici prea deșteaptă, dar nici extrem de proastă. Dacă nu ar supăra-o faptul că nu are ochi albaștri, s-ar putea privi mai bine și și-ar vedea frumusețea. Însă, na! E ghinionistă. Are ochi căprui si alte dorințe, așa că trebuie să se retușeze mult, pentru a putea ieși în lume. Pentru noaptea dintre ani, s-a pregătit intens. A studiat reviste de modă, noile tendințe, s-a dus la toate saloanele de înfrumusețare și s-a machiat cu grijă și cu mult, puținul nefiind o opțiune.
Era gata! A aruncat o ultimă privire și a zâmbit mulțumită. O coapsă la vedere, un toc cui, ciorap fin, bretele subțiri, pieptul bine afișat. Fața impecabilă. Sprâncene bine desenate, ochii ei căprui bine ascunși sub linia de tuș și gene false, buze roșii mult mai groase datorită rujului, aplicat generos și boticului ce dădu selfie-ului, făcut cu mare atenție, aerul comunului, postat cu multă mândrie pe Facebook.

Se întâlni cu grupul ei de fete cochete. Toate la fel, citiseră, se pare, aceleași reviste de modă și cunoșteau aceleași tendințe. Își dădură bezele, își admirară unghiile aplicate cu perfecțiune, făcură și o poză de grup. Un grup de sprâncene identice și piepturi la vedere. Pertrecerea a început în forță, numărul de like-uri creștea, fetele se distrau de minune.

Înainte de mult așteptatul pahar de șampanie, oferit galant de un bărbat, într-un ritual perfect de împerechere…a sufletelor, bineînțeles, ușa se deschise și spre mirarea generală, văzură în prag, o făptură cu mănuși roșii. O sprânceană colectivă, se ridică în semn de critică, bine țintită și toate boticurile își pierduseră, pentru un moment conturul, gurița lor rotunjinduse în mirare.

Era bizară. Părul îi curgea lejer pe umeri. Machiajul, probabil folosit, nu i se putea observa, ochii fiindu-i mari și cu privire inteligentă. Nu semăna cu niciuna prezentă, purtând parfumul naturaleții și unicității. Frumusețea ei era extrem de vizibilă, nefiind ascunsă sub straturi de pudră și fond de ten. Gura ei lua mereu forma unui zâmbet sau se deschidea pentru a rosti cuvinte cu rost. Și ceva absolut de neînțeles pentru frunțile netede ale domnișoarelor din încăpere, telefonul ei era pus bine în poșetă. Avea mâinile libere, putea să mângâie, să îmbrățiseze.

EA generală era contrariată. O priviră cu dispreț, dând din cap dezaprobator. O EA chiar postă o replică acidă formată din două cuvinte și multe emoticoane, pentru a fi pe înțelesul tuturor. Primi 500 de like-uri de la cei peste 5000 de prieteni. Chicoti complice cu restul “EA-URILOR” și spuseră în cor un “La mulți ani!”, însoțit de multe săruturi, bine plasate în aer.

Doar fata cu mănuși roșii rămase la o parte, pierdută intr-un dialog, întrerupt pe alocuri de un râs până la lacrimi.

Sursa foto:red gloves via Pinterest

Mona

3 thoughts on “Fata cu mănuși roșii

  1. Superbe “manusile rosii”, însa oricât ar fi de frumoase, sunt aparente subiective, efemere, înselatoare. Atingerile, strângerea mâinilor nude, calde, naturale, neînmanusate, fie ele chiar crapate, transmit sentimente vii, de respect, apreciere, prietenie,complicitate, iubire si bunatate… 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top