Tic-Tac

-Te privesc de multă vreme. Ești neobosit. De ce nu îți iei și tu o pauză?

Ceasornicul mă privea, clipind regulat și netulburat, din acele lui drepte și negre.

-Nu te-ai săturat să te învârți în cercul tău perfect rotund și nesfârșit? Mai fă și tu o spirală. Poate chiar un triunghi. Așa aș avea un colț în care să mă ascund când vreau să mă pitesc de tine. Sau dă umbră secundelor. Poate așa graba lor tot ar mai lăsa o urmă. Mi-aș putea răcori sufletul acolo, în umbra lor.

Secundarul zvâcni, parcă râzând de-o neghiobie și își continuă Tic-Tac-ul.

-Cred că am să te înlocuiesc cu o clepsidră. Plină de nisip. Mărgele mici colorate. Măcar așa aș dansa în culoarea lor și m-aș scurge liniștită, subțiindu-mă, așteptând ca ultimul roșu să mă facă să zâmbesc, înainte de a închide ochii. Ce spui? Nimic? Să știi că nu glumesc! Am să te dau jos de pe perete și am să te închid într-o cutie plină de praf. Am să te arunc, ca pe o hârtie mâzgălită cu non-sensuri. Spune-mi, atunci la ce ți-ar mai folosi veșnicia? Ai număra-o singur. Nimeni nu va știi că exiști.

Sau poate te voi strica. Voi rupe o rotiță din mecanismul tău perfect și gata. Te vei opri în acel moment. Și acela va fi infinitul tău. Spune ceva! Să știi că pot face asta! Sunt mai puternică decât tine. Te pot opri. Îți pot sparge orele și minutele și împrăștia secundele în neant. Aș vrea să te văd atunci, ce ai face? Încremenit, rânjind cu acele tale înțepenite, ce sens ai mai avea?

Ora trecuse. Spusele mele nu i-au tulburat cadența. Ceasornicul îmi era un simplu martor al monologului zadarnic. Ca un leagăn izvorât din el, timpul mă purta spre infinitul meu. Fără milă și fără a obosi. Un simplu Tic-Tac, în ritm cu bătăile inimii. Un Tic-Tac ce va continua și după ce eu mă voi fi contopit cu infinitul

Sursa foto: pinterest.ro

10 thoughts on “Tic-Tac

  1. Personal consider ca, timpul este o iluzie a perceptiei deformate, false, a ratiunii dezinformate, programate de o inima de carne, sensibila si înselatoare care domina gândirea slaba a ratiunii lipsite de cunoasterea Adevarului UNIC, limitata de simturile primare neevoluaten nemetamorfozate de Adevarul Absolut Atemporal !
    Un Weekend Sublim, draga Mona !

  2. Irelevanta întrebare, însa pentru satisfacerea curiozitatii feminine, si pentru ca mi-e drag de tine, am sa-ti raspund onest la întrebarea pusa.
    Am un singur cont google + la care am schimbat si schimb uneori parola, datorita faptului ca îmi erau si îmi sunt blocate postarile comentariilor de catre wp.
    Daca acest amanunt de natura virtuala ofenseaza si/sau deranjaza, îmi cer scuze si îti multumesc pentru acceptarea comentariilor de pâna acum. Sunt obisnuit cu plecarea din anumite statii si gari, unde nu sunt agreate divagatiile mele, No problem!
    O noapte si un Weekend linistit !

  3. Aș crede că ești atrasă și tu de acel tic-tac al ceasornicului, din moment ce-l poți auzi. Mie mi-e dor de ticăitul ceasului de masă, ce parcă-mi alunga sentimentul singurătății. Astăzi, găsesc alte repere ale timpului ce trece: lătratul câinilor, simfonia păsărilor sau gălăgia oamenilor din piață. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

7 lucruri pe care le fac atunci când nimeni nu mă privește

Ideea acestui articol îi aparține Denisei, care ne-a invitat să ne jucăm în scris și să recunoaștem public anumite lucruri pe care le facem când suntem singuri. Sunt convinsă că și voi aveți astfel de secrete, iar unele dintre ele așa vor și rămâne. Însă pe altele le pot împărtăși cu voi și sper să vă facă plăcere să le aflați. Mulțumesc, Denisa!

Stăpânul inelelor la Miercuri descoperim (quiz)

Oare câte persoane din comunitatea noastră, comunitatea O carte nescrisă, nu au văzut filmele Stăpânul inelelor sau nu au citit cărțile? Sunt convinsă că numărul este foarte mic. Tocmai de aceea, m-am gândit că vă va face plăcere ca săptămâna asta la Miercuri descoperim să faceți un quiz cu întrebări despre această trilogie, atât de […]