O Carte Nescrisă

Povești, povestiri, emoție

Théresè Raquin – Émile Zola

Am spus-o de atâtea ori încât am impresia că toată lumea știe deja. Unul dintre scriitorii mei preferați este, fără doar și poate, Émile Zola! Iubesc naturalismul și mereu mă surprinde scriitura lui.

Théresè Raquin nu a făcut excepție!

Romanul m-a tulburat. Mă așteptam să reușească să mă transpună cu totul în poveste. Este harul lui Zola, acela de a te face nu doar martor al romanelor lui, ci de-a dreptul protagonist. Da, mă așteptam să mă inunde mirosul străzilor Parisului din secolul al XIX-lea. Să simt atmosfera și să înțeleg oamenii.

Cu toate acestea, în această carte Émile Zola mi-a oferit ceva în plus. Șansa de a pătrunde în psihicul uman.

Théresè este o tânără în care clocotește pasiunea și dragostea de viață. S-a născut cu o sălbăticie menită să îi facă trupul să reacționeze la orice zvâcnire de viață.

Conjunctura și destinul o obligă însă să își înfrâneze pornirile, să se transforme într-o femeie docilă și ascultătoare, acceptând cu resemnare tot ce i se plănuia de către alții. Intră, fără nicio rezistență, într-o căsătorie hotărâtă încă de pe vremea când era copilă și începe o viață apăsătoare, fără nicio perspectivă.

Dar sângele ei nu are astâmpăr. Chiar dacă fața ei este o mască a resemnării, venele îi sunt arse de dorință, de pasiune!

Iar norocul îi surâde. Îl întâlnește pe Laurent și din acel moment Théresè începe să trăiască pentru prima dată. I se dăruie total. Cu vulgaritate, cu trup, cu minte, cu promisiuni și vise. Și lumea în care trăiește îi devine doar o sinistră închisoare, o condamnare la moarte, călăul fiindu-i chiar soțul ei.

Firesc, ideea unei crime prinde contur…

Cei doi amanți reușesc. Îl elimină pe intrus, pe cel care din punctul lor de vedere era singurul care le stătea în cale. Scapă și de rigorile legii și în față li se deschide viitorul. Totul devine posibil! Să fie ei, să se iubească, să trăiască.

Puteți comanda cartea aici

Dacă romanul ar fi fost scris de un romantic, probabil așa s-ar fi încheiat cartea. Dar, Zola nu poate să se rezume doar la asta. De aici începe delirul și genialitatea atât al scriitorului, cât și al personajelor.

Devenim martori la o disecare a temperamentului uman.

În Théresè Raquin am vrut să studiez temperamentele, nu caracterele. Am ales personaje dominate de nervii și sângele lor, lipsiți de liber arbitru, acționând mereu mânați de fatalitatea plămădirii lor. Théresè și Laurent sunt brute umane, nimic în plus (…)

Émile Zola , prefața originală – traducere aproximativă

Cartea are viață. Pulsează în mâinile tale în timp ce o citești. Degradarea umană, felul în care propriul tău corp te poate trăda, ca apoi să se tranșeze o suferință de o forță inimaginabilă captivă într-un trup inert, trupul unei mame, toate acestea și multe altele fac din romanul Théresè Raquin unul dintre marile succese literare.

Și dacă toate acestea nu ar fi fost suficiente, sfârșitul este absolut surprinzător, lovind cititorul cu certitudinea că această operă este nemuritoare.

În timp ce o citeam, m-am dus cu cu gândul la Crimă și pedeapsă de F.M. Dostoievski. De Raskolnikov însă m-am apropiat. Am trăit alături de el zbuciumul și toate trăirile făceau parcă parte și din mine. L-am înțeles, pe alocuri, am empatizat. Mi-a fost imposibil să-l condamn.

Pe Théresè și Laurent îi sfâșii tu ca simplu cititor. Le intri în carne și guști teroarea. De parcă ai fi și tu părtaș la zbuciumul lor. Cu fiecare pagină parcursă ai impresia că le ții în mâini nervii și îi întinzi la maxim, ca la sfârșit să te retragi reflex, pentru a nu te plesni ca un resort imprevizibil.

Da, Zola rămâne unul din favoriții mei!

Voi ce părere aveți? Ați citit această carte? Există și ecranizări, cea mai recentă fiind în 2016, datorate în mare parte interesului deosebit de care se bucură în continuare acest roman.

Eu v-o recomand, nu doar pentru că am eu o afinitate pentru scriitura lui Zola, ci pentru că o consider cu adevărat o carte impresionantă!


Vă invit și pe pagina de Facebook pentru mai multe nescrise 🙂

Și nu ezitați să faceți parte din poveste, lăsându-mi un comentariu.

Mona

25 thoughts on “Théresè Raquin – Émile Zola

  1. Nu am descoperit zbuciumul Théresèi, dar l-am simtit putin citind aceste randuri despre propria-ți trăire. Imi doresc sa-l simt pe propria piele, sa traiesc prin mine zbuciumul ei. Minunata recenzie, o noua carte de trecut pe listă. Multumesc!

  2. Mărturisesc că singura care a lui Zola pe care am citit-o este La paradisul femeilor. Dar m-ai făcut curioasă și romanul pare foarte captivant.

  3. Citind recenzia ta mi-am dat seama că îmi sună cunoscută povestea. Am văzut o ecranizare a acestei cărți acum vreo 5 sau 6 ani. Se numește “În Secret” și actrița care o interpretează pe Therese e Elizabeth Olsen(sora faimoaselor gemene Olsen) . Am rămas profund impresionată de toate trăirile personajului principal, lupta interioară pe care o duce. Sper să citesc și cartea cât de curând,mi-ai trezit interesul, cu siguranță bate filmul!

    1. Da, am și svris că au fost multe ecranizări. Unele super faine. Însă, ai dreptate, cartea e altceva. Merită!

  4. Pare o carte cu un subiect profund, care necesită atenția cititorului. Dacă te invită să faci parte din poveste și iți oferă șansa să pătrunzi în psihicul uman, cred că mi-ar plăcea și mie să o citesc. Mulțumesc pentru recomandare.

    1. Cu mult drag. Este scrisă clar în stilul lui Zola, naturalism. De aceea ai deseori senzația că ești și tu acolo, atât de real e descris totul. Ți-o recomand cu drag!

  5. Dacă ai fi fost în București sigur as fi venit la tine sa o iau. Cred ca o cumpăr ca îmi place cărțile psihologice, iar descrierea ta e antrenanta și creste în intensitate asemeni firului narativ

  6. Am citit demult La paradisul femeilor. Mi-a placut foarte mult atunci, da, din pacate, nu stiu de ce, nu am mai revenit asupra acestui autor. Nu am mai citit alta carte scrisa de el. stiu ca tie iti place foarte mult. Am citit si aceasta recenzie si chiar vreau, dupa ce imi termin cartile incepute sa il redescopar pe Zola.

    1. Clasicii merită să fie citiți. Sunt pietrele de temelie a literaturii și personal consider o mare pierdere să fie dați la o parte. De aceea aleg să îi reamintesc mereu 🙂

  7. Foarte bună recenzia! Zola e și unul din preferații mei. M-a marcat „Germinal” la care am și revenit și recitit. A fost prima carte a acestui autor pe care am citit-o, apoi i-am devorat întreaga operă. Te felicit, Mona, pentru preocuparea ta de carte. Așa de mult aș vrea și eu să înțeleagă lumea ce lume minunată, nebănuită și fascinantă e lumea cărților.

    1. Da, și pe mine m-a cucerit cu Germinal. L-am citit de trei ori deja. Cărțile mi-au fost cele mai bune prietene de când mă știu. Acum mi-am propus să lupt să le fac dreptate. Cum pot eu! Iar pe Zola, repet, îl ador!

  8. Sunt in plina lectura. Personajele imi sunt total antipatice. Dupa cum spunea Zola “niste brute”. Si nici nu am ajuns inca la crima…
    Nu pot gusta cartea asta. As vrea sa o fi citit in adolescenta. Altfel i-as fi prins lectiile. Acum nu mai tolerez nici macar pe foaie anumite tipuri de oameni.
    In plus, e ceva ce se pierde in traducere. As prefera sa o citesc in limba originala…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top