O Carte Nescrisă

Povești, povestiri, emoție

Clipa când

Îmi amintesc clipa. Acea clipă lipită de niște ace de ceasornic. Mergea cu ele, fiind însuși cercul și, totuși, doar o clipă. Și un simplu clipit ar fi putut-o șterge pentru totdeauna, dar nu. Ea mi-a tatuat secunda-n suflet, întâlnirea, cunoștința.

O zi, o noapte, mai contează? A fost dragoste la prima vedere. Ce stupid și cât de clișeic sună. Până și repulsia mea inițială nu poate fi descrisă, decât prin niște cuvinte prăfuite, zbârcite și înghesuite în ridurile hârtiei mototolite.

Pentru că, după aceea, ca un amant perfect, m-a cucerit. M-a dezbrăcat de inhibiții, mi-a rescris numele îngroșând c-ul, u-ul, r-ul, v-ul, nici măcar a-ul nu l-a neglijat. M-a scris și definit. M-a renăscut.

Da, îmi amintesc clipa când am devenit una cu el. De la primii aburi cu care m-a întâmpinat, mi-a evaporat toate “fumurile”. Așa se spune, nu? M-am făcut mică, dar fericită. Cum doar un om mic poate fi. Nu am știut, însă am aflat… datorită lui.

Pentru a simți fericirea, aceea care se vinde și are un preț, trebuie să te transformi într-un om mic, mic de tot. Dacă se poate invizibil. Să te vezi doar tu, dar niciodată în oglindă.

Și fericire am trăit! Prin fiecare sorbitură mă apropiam de mine, de el, de noi. M-a pătruns, smulgându-mi un pârâit amar. Și l-am primit. O, Doamne! Cât de mult l-am primit! În mine, până la gând și-napoi. L-am lăsat să-mi clocotească prin vene, să-mi zgârie promisiuni pe spatele lor.

Și apoi, brusc, clipa s-a spart. Să fi fost șase jumătate… Oare când e ora potrivită să se desprindă o clipă din cercul timpului? Cred că atunci. Când acele sunt drepte, smerite în renunțare. Frânturi din ea au rămas lipite, un clei ce nu se lăsa dezlipit. Ticăitul a devenit enervant. Cercul se voia spirală, însă totul era în zadar. A rămas doar mintea mea aplecată în rugăciunea uitării.

Pentru că am vrut să uit. Să uit acea blestemată clipă când l-am cunoscut.

Datorită lui și din cauza mea, totul îmi e acum departe. Înstrăinată sunt de fericirea care nu se cumpără și nu se vinde. Departe de ei, de ce ar fi fost dacă. Departe de mine, cea dinaintea clipei când l-am cunoscut…drag și blestemat alcool.


Vă invit și pe pagina de Facebook pentru mai multe nescrise 🙂

Poze nescrise puteți vedea pe contul meu de Instagram 🙂

Și nu ezitați să faceți parte din poveste, lăsându-mi un comentariu.

Sursa foto: pinterest.ro

Mona

One thought on “Clipa când

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top