de Mona Șimon
Mă întorc la tine, mare albastră Mi-ar plăcea ca firul narativ al povestirii care urmează să aibă grația și profunzimea mării mele iubite. Să pot stropi cuvintele cu albastrul ei etern. Să-ți fac amintirile să revină ca valurile. Bucuria să-ți
Am ales ca descrierea visului meu să înceapă așa: Există vise și există aripi care te poartă spre împlinirea lor. Visul meu! Ce blândă asociere de cuvinte. Îmi pare uneori că e ca o mângâiere. Una care îmi alungă îndoielile
În fiecare dimineață am obiceiul de a arunca o privire spre calendarul de pe perete. Nu îl umplu cu “X-uri”, prefer să urmăresc trecerea zilelor prin prisma emoțiilor trăite. Uneori adaug un zâmbet în dreptul cifrei care abia a trecut,
Decizia Totul începe de la un gând. Inițial nici nu-i dai atenție. Însă, el va reveni. Până ce se va transforma în dorință! Iar de la dorință la faptă este doar un pas. Eu am făcut acest pas. Mi-am deschis