• Povestiri nescrise

    Fata cu mănuși roșii

    EA e o fată ca oricare alta. Nici frumoasă, nici urâtă. Nici prea deșteaptă, dar nici extrem de proastă. Dacă nu ar supăra-o faptul că nu are ochi albaștri, s-ar putea privi mai bine și și-ar vedea frumusețea. Însă, na! E ghinionistă. Are ochi căprui si alte dorințe, așa că trebuie să se retușeze mult, pentru a putea ieși în lume. Pentru noaptea dintre ani, s-a pregătit intens. A studiat reviste de modă, noile tendințe, s-a dus la toate saloanele de înfrumusețare și s-a machiat cu grijă și cu mult, puținul nefiind o opțiune. Era gata! A aruncat o ultimă privire și a zâmbit mulțumită. O coapsă la vedere, un…

  • Nescrisele mele

    Anul cunoașterii

    Da, așa a fost pentru mine, acest an, 2017. Un an lung, frumos, plin de nou. Am avut parte de schimbări, de timp, de curaj. Dar parcă, mai mult ca niciodată, mi-am făcut cadou clipe. Vă spuneam, am început să joc jocul cunoașterii, în momentul, când am devenit mamă. Am vrut să știu cine sunt, pentru a putea să le ofer imboldul necesar, copiilor mei, în drumul cunoașterii lor. Mi-am dorit vindecarea, la un moment dat am luptat pentru schimbare. Am cochetat cu diferite tehnici de autocunoaștere și spirituale. Scepticismul, căpătat datorită meseriei mele, m-a făcut să abandonez acest drum. Am “furat” idei, perspective și le-am mulat pe sufletul meu.…

  • Nescrisele mele

    Dacă…

    Dacă într-o zi m-aș întâlni cu Dragostea, aș strânge-o în brațe tare de tot. Aș dansa în jurul ei, lăsându-mi sufletul să râdă. I-aș împărtăși tot ceea ce știe sau nu. I-aș aminti ce mi-a dăruit și bune și rele. Aș pune-o să-și ia un pic mâinile de pe inima mea, să vadă cum a învățat ea să bată și fără ajutorul ei, dar pe aceleași acorduri. I-aș șopti la ureche amorurile secrete și aș striga în gura mare, iubirea adevarată. Și i-aș mulțumi de o mie, o sută sau măcar o dată, că m-a învățat să iubesc… Să te iubesc pe tine! Dacă într-o zi, m-aș întâlni cu Timpul,…

  • Nescrisele mele

    De vorbă cu fericirea #5

      Am ascultat, am vorbit, am simțit. Azi încep să mă bucur. De tine, de prietenia noastră! Azi pot spune: sunt fericită! “Mă bucur! Însă, nu pot să nu mă întreb. Starea asta a ta, are de a face cu ce am vorbit noi până acum? Sau e doar momentul, clipa ce îți oferă deschiderea sufletească, pentru a mă putea simți?” Cred că un pic din fiecare. Iubesc această perioadă a anului și am pus fiecare cuvânt rostit de tine în sufletul meu, astfel, încet, încet, înțeleg! Și simt! Dar iubirea ce mă înconjoară, în aceste zile, mă face, mai mult ca oricând, să spun cu toată inima, sunt fericită!…