• Nescrisele mele

    Pentru puiul meu

    Dragul meu puiuț, Iartă-mă pentru că: 1. Te-am dorit enorm dar nu te-am vrut. Nu știam ce o să însemni pentru mine, pentru tatăl tău, pentru viața noastră. Erai o simplă entitate care exista doar în mintea mea și nu reușeam să te materializez. Îmi era teamă de tot ce vei aduce nou în micul nostru univers și aveam o frică nejustificată că vei “strica” buna orânduială a lucrurilor. 2. Nu te-am iubit de la început. Pentru mine ai fost ceva neașteptat. Cuvântul MAMA nu însemna nimic pentru mine, nu mă definea și mai mult, nu mă caracteriza. Când creșteai încet, încet în burtică nu simțeam încă nimic din ce…

  • Nescrisele mele

    Moșu’ există!

    Ieri dimineață, Minunea mea mare (5 anișori), mă întreabă: “Mami, Moș Nicolae aduce cadouri la toți copiii? Și renii lui Moș Crăciun zboară? Înseamnă că acolo e magie! Aha! Deci Moșu’ există în mintea și inima noastră! Ce frumos!” 《Avusesem mai demult o discuție despre magie, vrăji, personaje din basme și eu mereu îi spun că aceste lucruri le găsește întotdeauna în mintea și inima lui. Că în imaginația noastră există orice și orice e posibil.》 Simplitatea concluziei lui mi-a reamintit ce norocoși suntem noi, oamenii! Putem dărui bine în orice clipă. Putem face fericite persoanele drage nouă fără niciun efort! Putem să ne transformăm în Făt Frumoși și Cosânzene…

  • Nescrisele mele

    Uneori îmi e greu

      Uneori îmi e greu. Frumos și greu. Cu doi omuleți care depind de mine pentru toate. Mi-e dor uneori să am brațele libere măcar o zi. Mi-e dor să merg la baie fără audiență. Mi-e dor să fac o baie de o oră. Mi-e dor să mă uit nestingherită la un serial. Mi-e dor să citesc o carte, fără să o apăr mereu de niște mânuțe foarte dibace în a-i rupe paginile. Mi-e dor să ies o seară în oraș. Mi-e dor să dorm în brațele Dragului meu. Mi-e dor de liniște. Mi-e dor să mă descarc când mă enervez, să înjur dacă asta simt. Mi-e dor să mănânc…

  • Nescrisele mele

    Vreau să fiu mare!

    Matei era un băiețel frumos, deștept și extrem de curios. Era încă mic, într-o lume mare dar asta nu-l împiedica să fie un mic explorator. Era foarte curajos și așteapta cu nerăbdare să crească. Vroia să poată să facă multe lucruri singur. Să fie și el în sfârșit om mare! Într-o zi mămica lui îl duse în bucătărie și îl lăsă să se joace, în timp ce ea pregătea ceva delicios de mâncare. Ce bucurie pe Matei! Pentru el era un loc plin de posibilități! In fiecare colțisor găsea câte ceva numai bun să se transforme în cea mai haioasă jucărie. Deschise un dulap și începu să se joace cu…