• Recenzii nescrise

    Graffiti de Cristi Nedelcu (recenzie)

    Povestea acestui volum m-a atras din prima clipă. Totul a pornit de la o serie de fotografii cu inscripții și graffiti surprinse pe zidurile Craiovei. Cristi Nedelcu le-a postat pe Facebook sub hastagul #zidurilepovestesc. Și ce frumos au început să rostească! Fiecare imagine s-a transformat în mintea autorului într-o poveste. Pe o parte le-a publicat pe blogul personal, pe altele le-a păstrat pentru sufletul lui. Însă  la un moment dat a ales 12 dintre ele pe care le-a unit în cartea Graffiti.

  • Povestiri nescrise

    Copiii inimilor tăcute

    Ultima dată când am văzut-o era o zi caldă de octombrie. Îmi amintesc cu precizie pentru că un asemenea galben, cum mi-a fost dat să văd atunci, nu am mai văzut niciodată. Și nu doar toamna era răspunzătoare pentru culoarea care mi s-a așternut în amintire, ci privirea ei. Un iris ca un soare de miere. Te pierdeai cu ușurință în el. Credeai, iar eu am crezut mult timp, că dacă te-ai uita atent, i-ai putea vedea și ultima coardă a sufletului. Însă, azi, când pentru a mia oară mă întorc cu gândul la acea zi, la ea, realizez de fapt că ceea ce reușeai să faci era să te…

  • Povestiri nescrise

    Păstrând vii păpădiile

    Pentru domnul Toma diminețile aveau un miros aparte. Credea și simțea că aerul se percepe altfel când soarele era încă ascuns privirii. Parcă viața moțăia și tot ceea ce respirai era început. Iar începutul are un iz distinct. De nou, de speranță, de putință. Domnul Toma știa acest lucru. Îl aflase de pe vremea când era doar un țânc cu mucii înnodați sub barbă. Îl trezeau ai lui cu noaptea în cap, îl înfofoleau la repezeală și alergau cu el de o mână să prindă un autobuz prea plin și pentru sufletul lui mic. Atunci nările i-au fost pentru prima oară gâdilate de aromele începutului unei zile. Erau aburi de…