Simt că trebuie să scriu. Ceva. Orice. Sau nimic. Doar să îmi las iar degetele să alerge pe tastatură și să umple o foaie albă. Să scriu, să simt, să fiu. De mai bine de o săptămână nu am mai deschis laptopul. L-am lăsat pe birou și nu i-am aruncat nicio privire. De fapt, cred […]
Eu sunt… Cine sunt?
Dacă ai lua-o de la capăt, tot aici ai fi? De câte ori nu ți-ai pus, oare, această întrebare? Ori ai fi tot tu, ceea de azi? Esti sau nu suma deciziilor tale? Dacă te-ai oprit un pic și ți-ai dat răgaz să găsești răspunsul, înseamnă că rândurile care urmează vor rezona cu tine. Dacă […]
Cu toate speranțele sus!
Mă întorc la tine, mare albastră Mi-ar plăcea ca firul narativ al povestirii care urmează să aibă grația și profunzimea mării mele iubite. Să pot stropi cuvintele cu albastrul ei etern. Să-ți fac amintirile să revină ca valurile. Bucuria să-ți fie reperul de navigație spre litoralul românesc. Cine a pus soare în mare? Prima dată când […]
Muzeul speranței
Am ales ca descrierea visului meu să înceapă așa: Există vise și există aripi care te poartă spre împlinirea lor. Visul meu! Ce blândă asociere de cuvinte. Îmi pare uneori că e ca o mângâiere. Una care îmi alungă îndoielile și mă face să cred că totul e posibil. Că un vis poate deveni realitate. […]
Planificatorul de armonie
În fiecare dimineață am obiceiul de a arunca o privire spre calendarul de pe perete. Nu îl umplu cu “X-uri”, prefer să urmăresc trecerea zilelor prin prisma emoțiilor trăite. Uneori adaug un zâmbet în dreptul cifrei care abia a trecut, alteori un semn de întrebare. Însă de fiecare dată când întorc fila, când o nouă […]