Totul începe de la o idee. Se așează în mintea ta și începi să brodezi în jurul ei scenarii posibile. Se poate? Merită? Zeci de întrebări care roiesc în jurul ei și care te fac să te împotmolești sau te îndeamnă să găsești soluții.
O astfel de idee s-a născut și în sufletul meu. Se împletea perfect cu visul meu de a scrie.
A scrie povești personalizate pentru copii. O fac cu atâta drag și cu atâta pasiune, încât nimic din ce am făcut până acum nu mi-a dat mai multă satisfacție. Mereu mi-am imaginat cuvintele mele ocrotite de niște coperți fine și așezate alături de ilustrații colorate, spre încântarea celor mici. Aș scrie cu drag pentru toți copiii, călătorind prin universul lor, pasiunile, jucăriile preferate și tot ce îi face atât de unici și de speciali.
O zi oarecare mi-a redefinit pasiunea și i-a îndreptat pașii spre un vis, care părea aproape imposibil. Îi citeam copilului meu o poveste. La un moment dat, îl văd că mă asculta cu ochii închiși. Credeam că e pe punctul de a adormi și mi-am domolit glasul, privindu-l cum doar o mamă o poate face. A deschis ochii și mi-a spus: “Nu dorm. Fac o poză din cuvinte.” Am zâmbit. Toți știm că auzind sau citind, practic proiectăm imagini, dar și că o fotografie sau o ilustrație desenează cuvinte. Privindu-l cum stătea cu ochii închiși, lăsându-se pradă doar senzațiilor, un gând mi-a sădit un semn de întrebare în suflet: ce “văd” copiii nevăzători când ascultă o poveste?
De la acest gând la o idee, care se cerea a fi pusă în practică, a fost doar un pas.
M-am hotărât să scriu povești personalizate pentru copiii cu cecitate sau cu vederea slabă. Însă, ce îmi doream și mai mult, era să le ofer șansa să-și citească ei cuvintele printr-o imagine. Interesându-mă, am aflat de cărțile tactile. Posibilitatea, ca universul creat de mine să poată fi simțit și înțeles și de cei care nu au văzut niciodată, mi se părea incredibilă. Visul meu a prins aripi și nimic nu mă mai putea opri!
O imagine tactilă este practic o poză în relief. Pentru a o vedea îți folosești simțul tactil. Pentru a crea o redare cât mai fidelă a realității, trebuie să utilizezi diferite materiale cu texturi diferite. Eu îmi doream să creez acele ilustrații ușor de perceput și înțeles de către copii.
Am optat să le realizez cu ajutorul unui Gravator laser. De ce, vă întrebați? Deoarece una este să imprimi o imagine 3D, iar cu totul altceva să te poți juca cu texturile, astfel oferind aproape realitatea. Iar acest dispozitiv îmi oferea această șansă. Cu ajutorul funcțiilor de debitare și de gravare, aplicabile pe diferite materiale aveam ocazia să realizez adevărate imagini poveste. Am optat pentru un gravator laser Bodor CO2 închis BCL-0605MU. Dimensiunile lui erau medii și îl puteam așeza cu ușurință pe masa de lucru. Suprafața de lucru era adaptabilă, urcând sau coborând până la 15 cm, astfel putând prelucra și obiecte mai înalte și era protejată de un capac din plexiglas. Puteam să urmăresc procesul în siguranță, iar dacă îl deschideam, voit sau accidental, operațiunea înceta. M-a atras și faptul că datorită controllerului modern, lucrul putea continua chiar și după o pană de curent. Puteam să îl conectez direct la laptop prin mufa USB sau să mă folosesc de conexiunea WiFi. Și avea și plug-in pentru Corel Draw. Ce mai! Eram gata să îmi desenez visul.
Acum, haideți să ne imaginăm și să creăm împreună o imagine tactilă.
Vă voi da un exemplu foarte simplu. O casă și un copac. Folosind funcția de tăiere a gravatorului pot decupa diferite forme, până la o grosime de 30 de milimetri. Iar cu ajutorul celei de gravare să adaug diverse detalii pe materialele cu care îmi doresc să compun imaginea. Acuratețea și finețea gravatorului sunt de invidiat și viteza de lucru poate fi depășită doar de tipografiile profesionale.
Crezând în realizarea visului meu, încercați să citiți următoarele rânduri prin prisma simțului tactil.
Casa este dintr-un carton fin, având forma pătrată. Acoperișul este din piele subțire pe care am gravat tipare de țigle. Hornul este o bucată de metal subțire. Trunchiul copacului este reprezentat chiar de o bucată de lemn, fină la atingere, dar care amintește de realitate. Cu frunze făcute dintr-un material textil. Iar imaginația nu are limite.
Toate aceste lucruri se pot realiza cu ajutorul unui gravator laser. Și nu e totul. Coperțile sau marginile paginilor, pot fi de asemenea personalizate pentru fiecare copil în parte. Dacă iubește norii sau stelele, adoră tot ce i s-a povestit despre ele, pot să îi fac un model dantelat cu aceste forme, o broderie plăcută atingerii, care îi va face povestea și mai specială.
Alegerea cu atenție a materialelor, opțiunea de a le tăia sau a le grava, conceperea modelului, apoi lipirea lor pe hârtia specială, m-ar face să mă simt ca un adevărat magician. Da, visul meu este să îmi întregesc basmele, scrise special pentru cei mici, cu imagini tactile. De ele se pot bucura de la mic la mare, însă cel mai important, pot spune povestea cuvintelor și pot oferi ocazia celor nevăzători să “privească” cele descrise.
De asemenea, cât de frumos ar fi ca la fiecare comandă, părinții să îmi trimită câte un obiect preferat al micuților și eu să îl gravez cu numele lor? Adăugând la acest gravator o masă tip fagure și un suport rotativ, practic aș putea să o fac pe orice. De la pahare, la bijuterii sau pernele și păturile preferate.
Da, totul începe de la o idee. Se așează în mintea ta și începi să brodezi în jurul ei scenarii posibile. Iar acum spun: Da, se poate! Da, merită!
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2018, ediția aniversară de 10 ani.
Sursa foto: bodorlaser.ro
Foarte bun articolul, Mona!
Gravatorul cu laser pare un gadget incredibil. Este pasul către noua generație de cărți personalizate. Sigur este util şi în alte domenii.
Succes în orice îți propui!
Mulțumesc, Amalia! Ar fi muncă multă și pasiune, dar ar fi fezabil!
Da este util cam peste tot. Mi-a plăcut mult și ideea cadourilor personalizate, a pozelor gravate în lemn sau sticlă, a coperților unei cărți din piele. Nenumărate scopuri de a-l folosi!
Te îmbrățișez și îți doresc o zi frumoasă!
Citesc și mă minunez de cât de mult a avansat tehnologia. Îmi imaginam că pentru a crea astfel de cărți e nevoie de mașinării complexe cu dimensiuni impresionante, dar tu îmi spui că m-am înșelat și asta e bine, oarecum. E mare lucru să te gândești la nevoile altora și să-i poți ajuta. Succes în îndeplinirea visurilor! 🙂
Da, tehnologia este cu cel puțin un pas în fața mea, cel puțin. Mulțumesc mult! Este momentan un vis, dar care tare mi-ar plăcea să se împlinească! ?
Emoţie gravată aici! Mi-a plăcut mult!
Dincolo de idee, de utilitatea acestui gravator, mi-a rămas în suflet “fac o poză din cuvinte…”.
Mulțumesc, Potecuță! Da, în timp ce scriam și mă interesam tot mai mult, chiar mi s-a sădit această idee în suflet. Mi-aș dori ca în viitorul apropiat să o pot pune în practică!
Copiii uneori folosesc cuvinte simple pentru a ne explica ceva, dar de cele mai multe ori sunt încărcate de cele mai mari emoții și semnificații ?❤
E o idee foarte bună și aplicabilă. Mă întreb dacă e diferența mare intre un gravator și o imprimantă 3D. Deși cred că pentru ce vrei tu, gravatorul e mai potrivit.
În mod normal, imaginile din cărțile tactile se fac cu o imprimantă 3D. Însă, am citit niște studii și se punea problema că un nevăzător din naștere nu poate să își dea seama de un obiect, doar pipăindu-l. Nu raportat la realitate. De aceea îmbinarea de texturi este foarte importantă. Eu din câte am citit ideea este clar aplicabilă și un gravator ți-ar oferi mult mai multe opțiuni și libertate. Deși ar fi muncă. Însă multe se fac acum manual. De la tăirea materialelor, la lipire etc. De aceea cred că ar putea fi folosit cu succes. În plus, gravarea pentru cei cu vedere slabă, mai ales, ar fi un plus extraordinar.
Oricum ar trebui asociate, deoarece imprimanta o poți folosi (dacă o adaptezi) pentru a tipări și în limbaj Braille. Așadar, da, cred că dacă ai dori să investești în această idee ar trebui să o faci în ambele dispozitive și ar ieși ceva extraordinar. Piața la momentul ăsta fiind destul de sau foarte săracă, în special în România.
Păi eu zic să îți faci curaj și să îți aplici ideea. Mult succes!
Mulțumesc mult! Trebuie să strâng banii mai întâi 🙂 Dar nu zic nu, zic poate… ?
“Ideea” e punctul de sprijin si al universului viu, din care prin care si pentru care exista atemporal, paradoxal, infinit…
O seara binecuvântata, alaturi de cei dragi !
Mulțumesc!