Azi Facebook-ul mi-a reamintit de această fotografie. E bun și el la ceva, din când în când. Și dorul a început să doară… M-am pierdut în ochii lor calzi, care au văzut atâtea, dar s-au transformat într-o oglindă pentru sufletul meu. Le-am sărutat mâinile bătătorite, fine ca mătasea când atingerea lor îmi era mângâiere. Am […]
Category: Nescrisele mele
Lumea mea
Când am pășit în lumea mea mi-a fost frig. Era o lume creată de conjunctură, de viață, de firesc. Clădită de fiecare an care trecea, de fiecare alegere și decizie. Am pășit cu inima mică și tristă. Neînțelegând nimic și ridicând un pumn strâns, spre un cer mut, mai mult din obișnuință. Voiam ca revolta […]
Tic-Tac
-Te privesc de multă vreme. Ești neobosit. De ce nu îți iei și tu o pauză? Ceasornicul mă privea, clipind regulat și netulburat, din acele lui drepte și negre. -Nu te-ai săturat să te învârți în cercul tău perfect rotund și nesfârșit? Mai fă și tu o spirală. Poate chiar un triunghi. Așa aș avea […]
Iubirea albastră
“Lasă-mă să mă contopesc cu tine. Să ne întrepătrundem și să ne combinăm albastrul. Te voi mângâia cu vântul și îți voi oferi viața văzduhului. Vei fi a mea pe veci, voi fi al tău mereu.” Așa îi murmura cerul, mării, cu promisiuni ascunse-n norii răzleți și speranțe purtate de pescărușii-n zbor. “Tu mă vrei […]