Există multe mijloace prin care să ajungem la noi. Să încercăm să ne cunoaștem cu adevărat. Îndemnul meu, după cum v-am spus, este să o facem prin joacă. Jucăriile ne sunt la îndemână și ne ajută să facem pașii înspre noi.
Azi vă voi vorbi despre una din jucăriile mele preferate.
Creionul
Creionul este unul dintre cele mai importante instrumente în Jocul cunoașterii.
Am vorbit în nenumărate rânduri despre etichete. Acele caracteristici sau descrieri ale noastre. Unele ne sunt puse de cei din jur, altele de noi înșine. Ajung să se lipească așa bine de mintea noastră, încât în timp, ne definesc. Adevărul rămâne ascuns sau uitat. Descoperirea lui trebuie să fie scopul în această primă joacă.
Luați un creion și o foaie și faceți o listă cu etichete. Organizați-le pe două coloane. Una în care includeți cum vă descriu sau vă văd persoanele apropiate vouă. O alta cum vă vedeți voi.
Exemplu
Încăpățânată Delăsătoare
Orgolioasă Altruistă
Optimistă Încăpățânată
Egoistă Iubitoare
Iubitoare Răbdătoare
Lista poate fi cât de lungă doriți. Scrieți etichetele cu care vă confruntați cel mai des. Acele caracteristici “specifice” vouă. Faceți-o fără grabă. Gândiți-vă bine. Prima coloană (cum vă văd ceilalți) se va umple repede. Când vine timpul să scrieți ce gândiți voi despre voi, acolo lucrurile se complică puțin. Jucați-vă cu gândurile voastre. Oferiți-vă timp să le găsiți pe cele relevante. Unele vor fi flatante, altele mai puțin. Notați-le pe toate. La sfârșit o parte din ele vor coincide. Se vor regăsi în ambele coloane. Și acesta este primul exercițiu.
Jucați-vă cu etichetele comune. Jonglați cu ele și încercați să descoperiți adevărul din spatele lor. În exemplul de mai sus etichetele comune sunt faptul că aș fi încăpățânată și iubitoare. Dacă faptul că aș fi iubitoare nu mi-ar afecta relația cu cei din jur, în mod negativ, a fi încăpățânată poate crea și contexte negative. Așadar aleg să mă joc cu această etichetă. Să încerc cu toată sinceritatea să văd dacă chiar așa sunt. Și dacă sunt destul de înțeleaptă încât să o transform într-o calitate. Toate aceste lucruri le fac în timp. Jucându-mă cu propriile mele gânduri.
Scrieți această listă cu zâmbetul pe buze. Notați orice vă trece prin cap, însă îndreptați-vă atenția spre cele mai relevante. Scopul acestei prime teme de joacă este să vă definiți în linii generale. Să acceptați că uneori și cei din jur au dreptate și că nu toate lucrurile sunt plăcute la noi.
În acest moment, v-aș oferi și un poligraf de jucărie. Deoarece trebuie să fiți sinceri. Dacă nu vă iese din prima, continuați până învățați să fiți sinceri cu voi înșivă.
Veți descoperi că unele etichete v-au fost puse de atât de multă vreme, încât pe lângă că credeți că vă definesc, dar s-au transformat în mecanisme limitative. Vă țin în loc sau vă trag în spate. Vă strică, puțin câte puțin, binele zilnic.
Gândul jucăuș de luat acasă
Voi sunteți cei care definiți aceste etichete, nu ele pe voi. Voi sunteți mult mai mult decât o simplă înșiruire de defecte sau calități.
Joc bonus
Pentru cei cărora le surâde ideea de a se juca cu creionul, vă propun și un joc bonus.
Acest joc este unul dintre exercițiile mele preferate din Exerciții de Fericire, concept al unei dragi prietene.
Identificați-vă cea mai mare problemă din viața voastră, în acest moment (excludem tragediile, acestea nu stau în puterea noastră, din păcate). Scrieți-o pe o hârtie și notați 100 de soluții la această problemă. Da, 100! De la cele mai evidente, până la unele de-a dreptul ridicole. Voi scrieți, căutați, stoarceți-vă mintea până găsiți 100 de soluții.
Când ați terminat, veți fi surprinși să descoperiți că dacă identificați soluțiile, oportunitățile de a fi puse în practică nu vor întârzia să apară 🙂
Asta a fost, dragilor, tema de joacă de joia asta. Aștept să îmi împărtășiți ce părere aveți.
Să vă jucați cu bucurie!
Pe Joia viitoare!
Sursa foto: pinterest.ro
Cred că e surprinzător să constat că găsesc mai multe etichete pe care mi le pun eu, decât cei din jurul meu. Poate pentru că acelea, ori sunt multe identice, ori nu le știu și nici nu vreau să le aflu.
Foarte interesant jocul propus de tine, dar și foarte amplu, incluzând bonusul. Mi-ar trebui mai mult timp de gândire, dar s-ar putea să revin. Mulțumiri pentru incitare, Mona! 🙂
Cu mare drag. Ideea asta e să descoperi. Și de cele mai multe ori etichetele puse de noi ajung să ne limiteze. Mă bucur că ai acceptat provocarea mea. Să te joci cu bucurie 🙂
Aceste exerciții nu sunt cu termen de azi pe mâine. Sunt îndemne doar. Poți să îți iei cât timp ai nevoie și să le faci când ai dispoziția necesară.
O zi minunată și spor la joacă 🙂
Faina si utila tema jocului, iar jocul în sine poate sa schimbe perceptia celor ce-l vor juca, cei ce nu au gasit înca drumul, Calea spre pace, libertate si fericire autentica.
Caracterele binelui si raului ne sunt transmise genetic de la parinti, însa constientizând cele doua aspeste, fiecare adult, rational-sentimental sincer cu sine, are posibilitatea transformarii, modificarii structurii moleculare a ADN-ului mostenit, alegând liber si nesilit de nimeni, binele personal si pe cel al semenilor prin credinta în Cuvântul Viu si iubire neconditionata fata de toti oamenii, ceea ce va evolua fiinta materiala spre transcendenta spirituala transformând apa în vin !
Sa fii iubita si fericita, draga Mona !
Nu sunt de acord cu tine. Dar ne punem de acord să nu gândim la fel 🙂 Poate devii și tu unul dintre jucători 😉
O zi frumoasă, Iosif și mulțumesc!
Pai viata este o joaca perpetua, iar când ajungi sa o întelegi devine o adevarata aventura placuta si fericita zi de zi experimentând noi si noi dimensiuni ale acestui joc atemporal ! 🙂
Interesantă şi utilă propunerea ta de azi! E nevoie de multă sinceritate şi cred că asta e şi partea grea din tot. Dar cumva ne vom obişnui să ne recunoaştem şi slăbiciunile.
Seară bună îţi doresc!
Mă bucur că iți place. Da, aici e greul. Dar de aceea zic, suntem doar noi cu noi, așa că putem să ne jucăm 🙂 Personal am suferit multa vreme de eticheta pusă “e o răsfățată”. A trebuit multă muncă să o depășesc. Și de fapt ăsta e îndemnul meu, să identificăm etichetele, dar să le și depășim dacă e cazul.
Te pup și te îmbrățișez, Potecuță.
Am scris deja vreo 9 posibile solutii la ce cred eu ca-i problema mea cea mare. Si m-am cam blocat, deci pana la 100 mai durează asa ca m-am intrerupt un pic sa-ti multumesc de idee.
Mă bucur că ai acceptat provocarea mea. Da, e greu să ajungi la 100 de soluții. Dar asta e ideea să scrii tot ce îți trece prin cap. Soluții posibile și imposibile, unele de-a dreptul ridicole. E frumos să realizăm la final că până la urmă, cea mai mare problemă din viața noastră ar avea, în teorie, atâtea rezolvări.
Iar acest lucru ne face să vedem și oportunitățile de a pune în practică soluțiile posibile 🙂
Sper să reușești!
O zi frumoasă!
Exercitiu porneste de la o premisa complicata: ideea ca te cunosti suficent de bine incat sa fi sincer in totalitate.
Dar accept provocarea :))
Nu este așa. Eu am zis să scrii etichele cunoscute. Cele care ți s-au tot repetat de-a lungul timpului și cele care ți le-ai pus de multă vreme. Provocarea este să descoperi care chiar te definesc. 🙂
Mulțumesc că ai acceptat provocarea mea!