Azi scriu simplu, despre lucruri simple.

In fiecare dimineata, cand ma trezesc, astept cu nerabdare sa simt mirosul cafelei proaspat facute. Imbratisez cana parca e ceva special si delicat, inchid ochii si o savurez. Multi ar numi-o dependenta. Este! Dar in afara dependentei evidente, de cofeina, este si dependenta de liniste. Pretuiesc momentele in care sunt doar eu cu cafeaua 🙂 E dimineata, inca ziua nu m-a influentat in niciun fel, gandurile sunt abia dezmortite. Asa ca imi place sa nu fac nimic pentru cateva momente si sa las doar simturile sa lucreze. Gustul, mirosul, auzul ce stie sa auda si linistea. Si uite asa incep sa pipai, timid, fericirea.

Ziua isi urmeaza cursul firesc. Unele zile sunt bune si usoare, altele ma storc de forta si ma obosesc. Dar fiecare isi are momentele ei simple.

Cititul. Mi-a placut tot timpul sa citesc. M-am refugiat in lumea povestilor. Am dansat la baluri impatatesti, m-am luptat cu balauri, am invatat vraji. Am iubit si am trait fericita, pana la adanci batraneti. Apoi, am trait vietile altor oameni, am calatorit prin toata lumea. Cartea mi-a fost cel mai bun prieten, de cand eram copil. Si azi, desi citesc mai putin, pentru ca inca nu imi gestionez intotdeauna timpul bine, daca vreau sa evadez si sa simt liniste, citesc!

Rasul copiilor mei. Ei bine, nu exista zi in care sa nu aud acest sunet, mult iubit. Si e ambrozia mea. Oricat ar fi sufletul meu de zbuciumat in acel moment, intotdeauna isi ia o pauza si zambeste.

O gluma buna auzita intamplator. Apreciez umorul de calitate si am momente cand rad pana la lacrimi, cand aud ceva haios. E ceva spontan. Si daca as plange ultimele lacrimi in momentul acela, tot fac o pauza macar sa zambesc.

Ador sa mananc! O mancare buna ma face tare fericita 🙂 Sunt o gurmanda si ma bucura tare mult mancarea delicioasa! Daca ar fi dupa mine as manca mult si des, noroc ca imi amintesc ca suntem foarte asemanatori cu porcii si risc sa devin varianta lui feminina!

Pe drumul spre casa, sau cand ies cu copiii afara, ma fac sa zambesc multe lucruri. Nu sunt o persoana, care apreciaza extraordinar natura. Acum invat 🙂 Dar eu sunt asa un animal de asfalt. Dar exista atata frumusete, incat e imposibil sa nu zambesc macar o data.

Marea, in schimb, o ador! Eu sunt nascuta la munte si adoram vacantele de vara cand mergeam la mare. Am visat mult timp ca voi reusi si ma voi muta cat mai aproape de ea. Si anul asta am reusit! Si astept,mai ceva ca un copil, sa admir aceasta minune a Pamantului, iarna! 

Apropos de iarna, ma incanta Craciunul! Toate ornamentele, luminile, atmosfera! Totul parca emana liniste si pace. Si sa nu uit de mirosul de sarmale si salata beof! Parca nu e Craciun daca nu avem cele doua pe masa!

Cand pun capul pe perna rece. Doamne! Ce senzatie! Ma “ia” asa o relaxare si o stare de bine. Orice gand as fi avut pentru cateva secunde dispare si imi e bine!

Cand punem copiii seara la culcare. Stiti, se zice ca a culca un copil e ca si cand iti duci prietenul cel mai bun, baut, acasa. Vorbeste orice si mult, rade din orice, ii e sete, vrea la baie, plange, iar ii e sete, iar vorbeste vrute si nevrute si pana la urma lesina. Cam asa si cu ei. Dar rasetele pana la lacrimi, negocierile, iubirea, sunt de nepretuit!

Dusul, o haina ce imi place, luna plina, puii de animale, bebelusii, mersul cu bicicleta, pepenele rosu, ciresele, un pahar de vin, joaca, culorile toamnei, serialele si fimele preferate si multe altele. Toate aceste lucruri simple fac parte din viata mea, si ma fac sa zambesc, imi dau crampeie de fericire! De unele am parte zi de zi. Si aceasta simplitate face ca viata sa fie atat de surprinzatoare si complexa!

Pe voi ce lucruri simple va fac sa zambiti?

Sursa foto: coffe time via Pinterest