De fiecare dată când se apropie sfârșitul de an sufletul îmi e colind. Îmi e rugăciune și (des)cântec, îmi e răsuflare și alb. Se cuibărește ușor în mine, murmurând mulțumiri că încă e, trasând pe luciul lacrimilor, care vor fi să vină, promisiuni de zâmbete viitoare și se lasă nins de amintiri. Amintiri înzăpezite cu […]