Amintiri înzăpezite cu parfum de poveste și de iubire

Amintiri înzăpezite cu parfum de poveste și de iubire

De fiecare dată când se apropie sfârșitul de an sufletul îmi e colind. Îmi e rugăciune și (des)cântec, îmi e răsuflare și alb. Se cuibărește ușor în mine, murmurând mulțumiri că încă e, trasând pe luciul lacrimilor, care vor fi să vină, promisiuni de zâmbete viitoare și se lasă nins de amintiri. Amintiri înzăpezite cu parfum de poveste și de iubire… Gândurile răscolesc zăpezile de altădată și ochii mi se umezesc de la atâția fulgi. Aud colindătorii…

Povestea fulgilor de nea

Povestea fulgilor de nea

Într-o lume uitată de timp, un suflet de copil dădea glas unui gând: Om mare și nătâng oprește-te din goană și ascultă povestea fulgilor de nea! Cândva, când timpul încă era prea leneș pentru a se face simțit, s-a născut o metaforă a naturii: ninsoarea. Cristale perfecte care s-au decis să moară când se lipeau de realitate. Sau poate nu mureau ci se contopeau cu viața, împrumutând clipe și dăruind zâmbete. Și, uite așa, au apărut fulgii…

Povești de decembrie în imagini

Povești de decembrie în imagini

Povești de decembrie a fost un proiect tare drag sufletului meu. Iată cum arată în imagini ❤ Cu această ocazie vă invit să vă abonați si pe canalul meu de Youtube. De anul viitor vă pregătesc multe surprize și acolo. ? Lăsați-vă încântați de minunatele ilustrații și dacă v-a plăcut spuneți-mi într-un comentariu. Revin mâine cu urările pentru Anul Nou! ? [youtube https://www.youtube.com/watch?v=DOfv3Q0qRIo&w=645&h=363]

Cizmulițele negre

Cizmulițele negre

Autor: Monik, Dimensiunea unei zile Ilustrații: Anaphielle, Dana Codori În orașul meu iarna se instala pe vremuri abrupt, fără prevenire. Umiditatea specifică climei din preajma mării, făcea să plouă zile în sir, fără oprire, de la sfârșitul lui noiembrie, șiroaiele prelingându-se pe zidurile caselor, școlilor, magazinelor, instituțiilor și peste hainele noastre care dezvoltaseră între timp o rezistență la apă și chiar peste sufletele noastre puse la adăpost, atât cât puteau ele fi adăpostite. Tiptil, întunericul se infiltra…