• Nescrisele mele

    O ținere de mână

    Era moale pieptul lui. Și mirosea a bine cu arome de tutun. Îmi lăsam capul mângâiat de bătăile inimii sale și îi ascultam vorbele șoptite. Așa îmi erau serile când camera îmi era făcută din turtă dulce și patul îmi era acoperit de un baldachin țesut de zânele din povești. Iar eu stăteam în brațe la tata și îl vedeam transformându-se în prințul care salvează prințesa. Îmi place să cotrobăi prin rafturile prăfuite, pline de amintiri. Să retrăiesc poveștile, să aud din nou tic-tac-ul care îl ținea în viață. A venit și ziua când nu l-am mai auzit. Oricât m-am străduit. La fel ca altădată, m-am cuibărit lângă el și…

  • Nescrisele mele

    Și tatăl are glas

    Îmi aduc și acum aminte începuturile relației noastre. Când te-am văzut prima dată, când am simțit că inima mea începe sa-ți aparțină, momentul când mi-am dorit cu tot sufletul să fii a mea pentru totdeauna. Și câte vise, planuri, speranțe, trăiri! Și am fost norocos! Toate, încet, mi s-au împlinit. Ai devenit a mea. Soția, prietena și confidenta mea. Sincer, în acele momente nu îndrăzneam să-mi doresc ceva mai mult… Și iată că a venit! A venit momentul când din femeie te-ai transformat în mamă! Mama copiilor mei. Sunt și am fost nespus de fericit! Uneori nu-mi puteam imagina că te pot iubi mai mult. Au fost și momente când a…

  • Nescrisele mele

    O nouă plimbare

    Azi am desenat pe cer. Ne îndreptam spre parcul în care ieșim de obicei și ochii ni s-au agățat de nori. Împreună cu Damian, am văzut un cap de elefant, unul de morsă și de spinosaurus. Am salutat un pescăruș care îți dădea impresia că atinge cu una din aripi micuța trompă a elefantului și am încurajat o mierlă să prindă curaj să se apropie mai mult de nori. -Mami, norii sunt mișcători. Nu stau să-i colorăm. Câțiva pași mai încolo peisajul a devenit real, observând un pui de iepure mort în iarbă. -Mami, ai să mori și tu așa-i? -Da, toată lumea moare. Dar mai e mult până atunci.…