Astăzi la De vorbă cu cititorii o vom cunoaște pe Lavinia Chirănescu, o cititoare pasionată care a acceptat invitația mea cu entuziasm și a răspuns la întrebările propuse.
Să o descoperim pe Lavinia!
Numele meu este Lavinia Chirănescu și mă bucur că am această ocazie de a răspunde la întrebări legate de ceea ce iubesc. Nu am încă un blog, însă fac parte dintr-o comunitate extraordinară care are același scop: să descopere cât mai multe cărți.
Ceea ce vreau să vă spun despre mine de fapt este că îmi place să fiu înconjurată de oameni care împărtășesc aceeași pasiune cu mine: cărțile.
Acest lucru l-am descoperit pe grupul “Despre cărți. Despre oameni. (Anca și cărțile)”, un grup de suflet în care odată ce ai intrat, nu mai poți ieși.
Lavinia Chirănescu
Îți amintești prima carte citită?
Adevărul este că prima carte citită a fost “Bambi”, însă pentru mine, prima carte este “Aprinzătorul de felinare” de Maria S. Cummins. Ma gândesc la ea cu drag fiindcă mi-a deschis apetitul pentru lectură. Am fost bombardată de emoții pe care nu le mai simțisem până atunci, așa că o voi purta mereu în suflet.
Ai crescut înconjurată de cărți sau le-ai descoperit mai târziu?
Da, am crescut înconjurată de cărți deoarece părinții mei au citit mult în tinerețe și încă citesc.
Ai scriitori preferați? Numește câteva nume!
Bineînțeles! Am un autor preferat român: Mircea Eliade și unul străin: Kristin Hannah. Aș reciti oricând cărțile lor.
Ai un loc preferat unde obișnuiești să citești?
Nu chiar. Mereu am o carte la mine și citesc oriunde apuc.
Ce înseamnă o carte bună pentru tine?
Am multe titluri în minte, dar o să aleg “Măștile fricii” de Camelia Cavadia. Această carte te provoacă și obligă, parcă, să privești mai adânc în tine și la persoanele care te înconjoară.
Dacă există o ecranizare a unei cărți pe care ai citit-o, te uiți la ea?
Da, dar după un anumit timp. Îmi place să cercetez cât anume din carte se regășește în film, să mă enervez când schimbă firul epic sau personajele nu se aseamănă cu cele din carte. În felul ăsta îmi reamintesc cât de multe lucruri și emoții pot cuprinde cărțile față de filme.
Împrumuți cărțile tale cuiva?
Sigur că da! Însă doar persoanelor pe care le consider de încredere astfel încât să am siguranța că voi primi cartea și nu se va rătăci pe drum.
Poți numi o carte pe care o consideri supraapreciată?
Nu știu câți sunt de părere cu mine, dar voi spune “Totul se termină cu noi”.
Citești și în format electronic?
Niciodată nu am citit în format electronic. Vreau să simt, să miros, să mângâi.
Ai vreo carte de care nu te-ai despărți niciodată?
Cu ceva timp în urmă credeam că nu mă pot despărți de nicio carte, însă de la un timp am prins dragul de a oferi, să mă bucur de bucuria celuilalt, așa că, până la urmă mă pot despărți de orice carte, dacă știu că va aduce fericire celuilalt.
Ai ales vreodată o carte doar după copertă?
Da, mi-a plăcut atât de mult coperta încât nu am ezitat să o aleg (mai ales că era foarte lăudată), însă nu mi-a placut deloc conținutul, deci am fost dezamăgită.
Obișnuiești să recitești anumite cărți?
Da..una în mod special: “Domnișoara Christina”.
Mulțumesc, Lavinia pentru răspunsurile tale frumoase și pentru că ai acceptat invitația mea!
Sper că v-a plăcut interviul! Iar dacă doriți să răspundeți și voi, oricare dintre voi cei care citiți, intrați pe De vorbă cu cititorii. Vrei și tu? și vă aștept cu mare drag răspunsurile!
*
Recomandarea de azi:
Dacă tot a amintit-o Lavinia 🙂
O puteți comanda aici:
*linkurile din articol, folosite ca îndemn de achiziționare a cărților sau a produselor, sunt linkuri de afiliere. Asta însemnând că eu primesc un comision dacă alegeți să cumpărați o carte folosind aceste linkuri. Prețul este neschimbat pentru voi, doar că pe mine mă ajutați printr-o simplă alegere să obțin mici comisioane la vânzare.
Frumoase răspunsuri! Şi ce bine e când descoperim oameni care nu au blog deci numai aşa putem afla lucruri interesante despre ei.
Da, și pe mine mă bucură că au acceptat și persoane fără blog să răspundă, doar din pasiune pentru cărți!
Foarte frumos! Am descoperit un om pasionat de carti, fara blog, despre care altfel nu am fi aflat.
Așa este! Te pup, Otilia!