Discuții nescrise: Care credeți că este rolul prefaței unei cărți? O citiți înainte de a începe lectura? Contează cine o semnează?

Majoritatea cărților pe care le citim au o prefață. Câteva pagini la începutul cărții scrise și semnate de persoane cunoscute în mediul literar sau nu. În mod normal, ar trebui să ofere câteva date biografice despre autor și să ofere o imagine de ansamblu cărții în cauză. Date relevante pentru cititori, cum ar fi momentul scrierii manuscrisului – e important să știi că a fost scris în secolul XXI, dar acțiunea este plasată în secolul al XVI-lea, de exemplu – sau alte informații utile. De asemenea, la o reeditare ar putea oferi detalii despre noua ediție dacă diferă de cea anterioară ori scopul de a o aduce din nou la lumină etcetera.

Conform dexonline.ro

Personal, nu citesc niciodată prefața unei cărți înainte de a începe să o lecturez. De multe ori m-am lăsat influențată sau aveam impresia că nu simțeam la fel cartea, fiind prinsă să găsesc simbolurile sau explicațiile oferite. Mă întorc la ea la final, având propria mea percepție asupra subiectului.

Dorind să aflu cum procedează alți cititori, am întrebat pe grupul O carte nescrisă:

Care credeți că este rolul prefaței unei cărți? O citiți înainte de a începe lectura? Contează cine o semnează?

Vă invit să citiți răspunsurile primite, iar la final să îmi spuneți într-un comentariu părerea voastră!

Luiza: Citesc prefața doar atunci când este o carte reeditată și autorul a scris prefața ediției noi.

Em: Curiozitatea mea e asupra cărții. Așa că întotdeauna cartea prima dată.

Kinga: Depinde de foarte multe lucruri, dacă e autor cunoscut, dacă nu, o sar, și dacă mi-a plăcut cartea o citesc.

Diana: Sar peste prefață doar când are XXVIIxyz pagini și are un stil literar pretențios, sofisticat și plictisitor. Dacă are o pagină, da, o citesc înainte, altfel, doar după ce citesc cartea dacă mi-a plăcut foarte mult conținutul cărții și stilul autorului. 

Simona: Nu am răbdare niciodată să citesc o prefață/studiu introductiv. Mai ales dacă e vorba de literatură. Îmi place să mă scufund în carte, să mă întâlnesc cu autorul, să văd cât simt și înțeleg singură dintr-o operă.

Almona: Când eram în liceu și aveam “normă” de cărți de citit, mărturisesc că citeam prima oară prefața. De multe ori, era un rezumat destul de consistent și mă ajuta să iau note mari.
Acum, n-o mai citesc decât la final.

Dorina: Niciodată nu citesc prefața, nici înainte, nici după ce citesc cartea.

Diana N.: Nu o citesc niciodată la început, decât în cazul în care nu e vorba de beletristică… În cazul literaturii prefața e uneori moartea pasiunii ? mai ales dacă vine cu analize de tehnica scrierii (gen comentarii de liceu) sau cine știe ce spoiler.

Emil: Dacă prefața e scrisă de autorul cărții, o citesc. E o introducere, dacă nu am mai citit nimic de acel autor, e ceva foarte util. 

Cand e scrisă de un alt autor, e o recenzie. Una inutilă după mine, în anul 2019. Acum 20 de ani, când nu prea aveai acces la recenzii, alea erau doar în reviste de specialitate, era ceva util. Era o legitimare reciproca: X e critic bun pentru că a aparut în prefața autorului celebru Y, dar și Y e bun pentru că prefața i-a scris-o X. Acum, în 2019, prefața scrisă de altcineva e cel mai inutuil lucru. Dacă am hotarât să iau acea carte, m-am informat, deci am citit ceva recenzii.

Postfața e, însă, altă discuție. Îmi place o postfață care aduce o interpretare. Acolo pot fi și spoilere, că se presupune că o citești DUPĂ ce ai citit cartea. Și aia ar putea fi ceva interesant. Păcat că foarte puține cărți au postfața pe placul meu și foarte multe, prea multe, au prefață. Adica fix cum NU îmi place mie.

Jack: Eu unu citesc prefața. Oricum nu afectează planul de a citi cartea sau conținutul. Din contră, aproape de fiecare dată mă amuzam observând că ce am trăit prin cartea respectivă, nu corespundea deloc cu prefața.

Roxana: Ar putea să nu fie, o citesc în cazuri excepționale și foarte rar.

Liusiana: Citesc prefața după! Îmi place să descopăr dacă și în ce măsură ce s-a spus sau s-a interpretat corespunde cu opinia mea. Cărțile sunt doar titluri la început, pe măsură ce le parcurgi îți devin prietene bune sau foarte bune…prefer să descopăr singură cum este prietenul meu! Dacă e scrisă de autor cu atât mai mult nu o citesc la început; cunoscând motorul și “regia” să spunem sunt putin influențată și “simt” cartea sub îndrumările și motivațiile autorului.

Mirela: Citesc prefața doar în două cazuri. Unul este acela în care am de făcut o recenzie și după ce scriu ce am de spus citesc prefața pentru a verifica dacă nu mi-a scapat vreun aspect care altuia i s-ar părea important. Al doilea caz este cel în care cartea citită este o traducere/reeditare a unui vechi manuscris. Acestea fiind cărțile mele favorite, întotdeauna citesc o prefață avizată ca să îmi “ușurez” anumite aspecte pe care le-aș putea întâlni pe parcursul citirii.

Kati: Eu citesc întotdeauna prefața, am impresia că nu am citit cap coadă cartea și nu i-am dat interesul cuvenit dacă nu încep cu prefața :). Uneori, nu-i văd sensul, dar citesc tot.

Violeta:  Nu citesc prefața. Never. ?:)

Potecuța: Dacă e scrisă de autor, o citesc înaintea cărţii. Dacă nu, citesc pe sărite, să nu-mi strice surpriza cărţii. Şi revin la ea după ce termin cartea, să compar părerile.

Oni: O prefață te poate păcăli și manipula să crezi altceva decât ce ai crede tu dacă ai citi cartea. S-ar putea să nici nu mai citești cartea din acest motiv. Nu le citesc, le citeam în liceu ca să fac mai rapid rezumatele pentru școală.

Ioana: După părerea mea cărțile de fictiune nu ar trebui sa aiba prefața, postfață însă da, chiar mai multe. Pentru cărțile de non fictiune prefața este utila, prezintă scriitorul, contextul, etc

Un typo din prefața unei cărți din 1830
Sursa foto

După cum ați văzut, foarte puțină lume citește prefața sau o consideră utilă.

Și atunci care este rolul ei? Exceptând cele semnate de notorietăți în domeniu, de ce are nevoie o carte de prefață?

via GIPHY

Părerea voastră care este? Care credeți că este rolul prefaței unei cărți? O citiți înainte de a începe lectura? Contează cine o semnează?

*

Recomandarea de azi:

Sursa foto: libris.ro

O puteți comanda aici:

Libris, Cartepedia


*linkurile din articol, folosite ca îndemn de achiziționare a cărților sau a produselor, sunt linkuri de afiliere. Asta însemnând că eu primesc un comision dacă alegeți să cumpărați o carte folosind aceste linkuri. Prețul este neschimbat pentru voi, doar că pe mine mă ajutați printr-o simplă alegere să obțin mici comisioane la vânzare.

Featured Image by Gerd Altmann from Pixabay

5 thoughts on “Discuții nescrise: Care credeți că este rolul prefaței unei cărți? O citiți înainte de a începe lectura? Contează cine o semnează?

  1. Bună întrebare. 🙂 Greu răspuns. 🙂
    Știu când ai lansat această întrebare, dar nu am mai apucat să îți răspund că uneori orele sunt prea grăbite și nu am mai revenit asupra ei.
    Nu știu. Și atunci m-am gândit la asta. Care o fi rostul ei. Rar o citesc. Chiar când este semnată de cineva cunoscut ori chiar de autor. Au fost și momente în care am citit cartea și abia la final am revenit asupra prefaței. Să văd dacă împărtășim același gând.

    1. Eu o citesc pe diagonală de obicei, dar revin la ea după ce am citit cartea. Azi, cu excepția celor semnate de nume mari, nu îi văd nici eu rostul. Al postfaței, în schimb, da!

  2. Sincer, rareori am mai intalnit carti cu prefata. Postfata este mult mai elocventa, fiind semnata de autor in cea mai mare parte dintre cazuri, aducand lamuriri suplimentare si informatii legate de textul parcurs. Citesc foarte rar o prefata semnata de critici, rar spre deloc chiar. In schimb, la cartile istorice sau fantasy, ma bucura sa gasesc in fata o harta.

    1. Eu mai întâlnesc cărți cu prefață și nu le citesc niciodată. Postafața o apreciez și eu. Cât despre hartă și alte detalii la genurile amintite, da! Categoric!
      Mulțumesc tare mult, Ana!

  3. Conteaza mult cine semneaza prefata. Unele sunt scrise atat de bine, incat ar fi o mare pierdere sa nu le citesc. Cu toate acestea, sigur nu citesc prefata care rezuma cartea, ci doar pe acelea care vin cu informatii in plus despre autor si despre conceptie. Cel mai recent nume care imi vine in minte este Smaranda Bratu Elian. “Am sorbit” toate cuvintele ei de la prefata cartii Cabala calului Pegas.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *