Îmi doresc! Vreau! Pot! Hai, ghicește-mi, babo, în cafea! Ce tot aștepți? Spune-mi, ce vezi?

Văd zaț neastâmpărat și fără dorință de-a se domoli. Ce să văd? Nu văd nimic. Se scurg dâre neînțelese și e un dute-vino de mă ia cu durere de cap. Spune sincer, ce ai făcut? Mă pui la încercare? Aici e un amestec, un întreg care nu se lasă citit.

Nu am făcut nimic! Am băut cafeaua, cum mi-ai spus și am întors ceașca cu emoție. Nu trebuia să am emoții? Este vorba de viitorul meu aici!

Ce viitor? Eu văd un amestec de nimic și vise. Trecut, prezent, viitor… toate-s alandala în ceașca asta. Du-te pe drumul tău, femeie! Și ia-ți și banii cu tine. Nu am trebuință de ei!

Dar am făcut totul cum mi-ai spus! Totul cum TREBUIA! Bine, recunosc, am adăugat doar o lingură de lapte, că prea amară mi s-a părut!

Ai trișat??? Cine ți-a dat voie să modifici rețeta? Tot drumul tău e altul acum. E un necunoscut. Nu mai pot ghici nimic. Zaț irosit!

Nu am crezut că greșesc cu ceva. Am decis să schimb ceva, pentru a-mi fi mai ușor să înghit prezentul. Viitorul ar fi trebuit să fie tot acolo. La îndemână.

O fi! Dar nu mai îl pot vedea eu. E plin de incertitudine, de întuneric. Pleacă! Nu pot să te ajut!

Ei, știi ceva? Nici nu am nevoie de ajutorul tău! Lasă-l să fie incert! Treaba lui! Când va fi să vină îl voi gusta din plin. Iar dacă amăreala lui nu-mi va plăcea, voi adăuga un pic de lapte. Na! Și zahăr, dacă chiar mă enervez! Păi, ce? Acum îmi e cât se poate de clar că nimic nu e bătut în cuie! Nici măcar viitorul în zațul de cafea!

---

Sursa foto: pinterest.ro