Sunt câteva cuvinte în limba română pe care le iubesc. Care parcă au o altă muzicalitate pentru mine, au o forță aparte și îmi sunt când vesele, când triste. Sunt litere care îmi desenează amintiri în suflet și îmi completează gândurile, unindu-mă cu sensul lor. Pe unele le scriu în șoaptă, pe altele le strig cu inima. Și am unul în care mă topesc și mă dezvolt. În care conjugările verbelor a fi și a simți nu au terminații, ci doar rădăcini. E simplu, e dulce, e bucurie, emoție și liniște.
3 Comments
Alexandra Rada
Foarte frumos, Mona! ❤❤❤ Acasa e cel mai bine!🤗🤗
Mona
Mulțumesc mult, Alex! Te îmbrățișez ❤🤗
Pingback: