Iubirea asta, bat-o vina! E pe buzele tuturor, în gânduri, în suflet, în casă, între așternuturi. E cel mai de succes produs vândut. Se vinde și pe pâine cu tot cu zeci de inimioare. Peste tot prezentă, peste tot simțită dar prea puțin trăită!
Așa că azi m-a lovit așa un chef, de făcut dragoste…în jurul meu. Gata cu lămâile! Nu am poftă de nicio limonadă! Vreau să sorb iubire, de unde pot și cum apuc! Dar s-o trăiesc până în ultima celulă.
În ziua de azi trăim conectați unii de alții mai mult ca oricând. Facebook, Instagram, Twitter, fel de fel de rețele unele cu fir altele fără. Dar nicicum nu ne conectăm prin iubire. Ne pupăm și ne îmbrățișăm cu străinii pe stradă și ne simțim stânjeniți în propriul nostru dormitor alături de a noastră jumătate. Distribuim mii de poze cu tot felul de mesaje motivaționale și pline de iubire și nu am mai spus unui om “Te iubesc!” fără să folosim tastatura, dinaintea Internetului.
Dorim să fim iubiți la fel cum iubim noi. Nici mai mult, nici mai puțin. La fel! De parcă există o rețetă universală a iubirii! Strâmbăm din nas la orice nu se potrivește în lumea noastră bine construită. Uităm de fluturași, entuziasm și exaltare. O lume de uituci!
Azi eu iubesc! Azi refuz să uit! Iubesc că e dimineață, iubesc mirosul de cafea. Iubesc ziua care stă să înceapă. Iubesc zumzetul din jurul meu, sătulă fiind de liniște. Iubesc dezamorțirea orașului, imaginându-mi mii și mii de inimi capabile de iubire, care își încep la rândul lor ziua. Îi văd zâmbind, nerăbdători. Iubesc aerul de toamnă târzie! Iubesc iarna care va să vină!
Iubesc rutina pentru că fără ea nu aș putea recunoaște extraordinarul! Iubesc imperfecțiunile vieții mele, doar ele putând trasa contur posibilului perfect!
Hai că o zic și pe asta! Iubesc ziua de luni! E primul pas ce-l fac spre a mă bucura de o noua seară de vineri!
Iubesc agitația, dezordinea, aglomerația, haosul. Toate sunt create de oameni ca mine, oameni care iubesc.
Așadar haideți să facem dragoste, în lume, în jurul nostru! Haideți să iubim mai întâi și pentru început 🙂
……ma topesc de drag citindu-ti randurile….ma las prada si eu, primei mele iubiri, cuvantul scris, dar dintr-acela netastat pe niste butoane….scris cu un creion, pix, o mina, ceva….si, sigur, pe bucatele mici de hartie, astfel ca mai tarziu sa le pot transcrie intr-un text cu noima intreaga……Mona draga, esti mai presus de oricare dintre noi prin simplul fapt ca te exprimi….si ne arati noua cum suntem si noi….stim sau nu stim, toti suntem asa….ador sa-ti citesc randurie…aproape ca nu rasuflu…te imbratisez cu drag ! Si cele mai bune ganduri catre tine, familia ta frumoasa si, sigur, catre mama ta speciala !
Te îmbrățisez tare! ???