Mai țineți minte jocul din copilărie Flori, fete și băieți, melodii sau cântăreți? Era o adevărată plăcere să ieșim în fața blocului și să ne adunăm într-un grup cât mai mare, la joacă! După ce oboseam de alergat, sărit coarda sau jucat elastic și alte multe activități, care storceau și untul din noi, ne așezam undeva și începeam, mai domolit, să ne spunem preferințele.

Credeam că nu mă voi mai sătura niciodată de a șopti numere, de a alege ghiocei sau pe Sandra, știți voi, copilării și copilărie! Dar anii au trecut și iată-mă la casa mea, cu doi copii care îmi reamintesc zilnic de acea perioadă. Și eu continui să mă joc!

Cum, poate vă întrebați? Sau vi se pare cât se poate de normal, doar trebuie să o fac cu ei. Da, normal, fac și asta. De câte ori pot, intru din nou în lumea magică a inocenței și redevin copil. Însă, vreau să vă spun un secret!

Eu mă joc și în bucătărie!

Sună bine, nu? Știu că deja vă imaginați că o fac în timp ce combin ingrediente și prepar o masă delicioasă pentru familia mea. Sau când aleg să le îndulcesc zâmbetele cu o prăjitură abia scoasă din cuptor. Ori când așez frumos masa și aliniez tacâmurile cu cea mai mare grijă…

Ei bine, nu! Eu mă joc în timp ce spăl vasele! De ce? Pentru că rolul meu în bucătărie începe și se oprește acolo. Pregătesc vesela, pentru a fi folosită cu succes de dragul meu.

Căni, pahare, farfurii, oale, boluri, hai că știi!

De multe ori am impresia că eu cunosc cel mai bine ustensilele de bucătărie pe care le avem. Cine le îngrijește, cine le șterge, cine le pune la locul lor bine stabilit? Eu! Da, dragul meu știe că tigaia pe care o avem poate fi folosită și în cuptor, de exemplu, dar nu știe că se curăță fără efort, chiar dacă nu avem o mașină de spălat vase. Știe de ce anume are nevoie, în funcție de ce își dorește să gătească, dar se miră uneori că chiar nu îi lipsește nimic.

Da, de cumpărături doar eu mă ocup! Și am ales cu mare grijă toate accesoriile din bucătărie. Fără să exagerez, pe cuvânt! M-am limitat la cele esențiale. A mai completat el pe parcurs cu cele de răsfăț, cum le numesc eu, dar le folosește atât de rar, încât cu ele nu mă joc!

Vă invit la joacă, așadar!

E sâmbătă seara. Chiuveta geme de atâta greutate și toți bărbații casei, inclusiv câinele, pleznesc de sătui ce sunt. Și eu încep să “fredonez”: căni, pahare… Și, bineînțeles, găsesc cănile din care ne-am băut cafeaua dimineață. Și ziua, care e pe punctul să se încheie, începe să se deruleze în timp ce eu mânuiesc cu grijă fiecare vas în parte.

Trezirea în mirosul de cafea proaspăt făcută, vesela de copii și farfuriile așezate frumos pe masă, în timp ce dragul meu își pune la treabă tigaia pentru a ne pune în față un ou-ochi rupt din soare.

Alergatul după prichindei să îi îmbrac, o jumătate de oră de desene animate și apoi câteva minute doar pentru mine. Un pupic dat pe furiș lui tati și câte unul fermecat pentru cei mici. Ștergând mai câte o lacrimă sau dând o îmbrățișare și iată că simt cum casa se umple de mirosul atât de familiar al mâncării gătite cu drag.

Oala de gătit mai are urme de supă pe ea, în bolul de salată mai plutesc câteva felii de roșii și din tavă îmi vine un miros îmbietor și parcă văd friptura pe care abia ce am devorat-o! La forma de prăjitură nu mă abțin. O las un pic și fug să mai gust o bucățică din bunătatea cu aromă de lămâie care s-a copt atât de bine în ea.

Ziua continuă printr-o rutină dulce și caldă.

O oră petrecută citind câteva pagini din cartea începută, o plimbare până la parcul de joacă, câteva ture de haine printre picături și iată că dovada că ziua s-a încheiat îmi e mojarul în care au fost zdrobite condimentele noastre preferate și cratița în care a fost pregătit cel mai delicios sos pentru spaghetele care îl așteptau cuminți în strecurătoare.

Și încă un pic de joacă, spălat, schimbat în pijamale și închid ușa dormitorului copiilor cu cel mai mare zâmbet pe față.

Da, nu ai nevoie de multe lucruri pentru a te bucura de joacă mereu și de o mâncare gustoasă și sănătoasă. Am luat exemplul de la mama mea și de la marii bucătari, atunci când am utilat bucătăria. Da, marii bucătari. Pentru că deși nu gătesc aproape deloc, nu pierd niciodată vreun episod din emisiunile culinare! Spre marea distracție a dragului meu! Eu cu teoria, el cu practica!

Sper că nu ați uitat că v-am invitat la joacă, da? Dacă ați fost alături de mine într-o zi de sâmbătă obișnuită, pardon, dacă ați spălat vasele cu mine, răspundeți la întrebările de mai jos și veți avea parte de o supriză!

[qsm quiz=4]

Da, felicitări! Așa-i că a fost o surpriză frumoasă să afli de Dajar România? Gătește, bucură-te și nu uita să te joci!

Căni, pahare, farfurii, Dajar, oale, vezi că știi?

---

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2020.

Sursa imaginilor: Facebook Dajarmagazin.ro și Ambition România, unsplash și pixabay