Deschid ochii pentru că te aud cum cauți cu gurița. Îți e foame, așa că te iau în brațe și te lipesc de mine. Până în ziua de azi nu mă pot obișnui și mă tot minunez, cum corpul meu și acel lichid călduț ce îl produce, te poate liniști așa de bine. Așa că […]
Category: Nescrisele mele
Despre zâmbete
Zâmbetul este practic un (ne)cuvânt, ce ne apropie de oameni. Este un râs abia schițat sau începutul unei senzații de bine. Avem capacitatea de a zâmbi în orice situație și chiar dacă uneori îl forțăm și acest lucru, ne ajută să eliminăm din tensiuni, să respirăm din nou cu scop. Să oferi un zâmbet cuiva […]
Ești frumoasă!
Da, ai citit bine! Despre tine este vorba! Ne definim prin ochii altora, prin standarde schimbătoare, prin marimi măsurate de alții. Când a fost ultima dată când te-ai privit cu adevărat? Când ai fost mândră de tine? Frumusețea nu se măsoară în centimetri și kilograme. Frumusețea nu privește doar prin ochi albaștri. Nu este […]
Plasa de fluturi
Am scris despre momentul de maximă tristețe. Când am simțit cel mai tare neputința, nedreptatea și disperarea. Momentul, care a ajuns să mă ajute, într-un final, să realizez că pot, că există mâine și că am resurse în mine pentru a putea trăi frumos. Azi vreau să vă povestesc despre celelalte momente. Acele bune, fericite. Diferite senzații […]