Seria de interviuri De vorbă cu cititorii este adresată oamenilor pasionați de lectură, vouă cititorilor. Am conceput-o cu scopul de a promova cititul, literatura de calitate și să arăt că încă există persoane care citesc și care apreciază lectura.
Astăzi am stat de vorbă cu Silviu Iliuță, omul din spatele siteului Cronici pe bune, producător executiv al emisiunii Cronica cârcotașilor de pe Prima TV și responsabilul rubricii Top Rușinică din cadrul aceleiași emisiuni.
Aceasta a fost o prezentare de CV, să-i spun așa, deoarece Silviu Iliuță este în primul rând, pentru mine, scriitor și cititor, având încă o mare pasiune: regia de film.
Haideți să-l descoperim pe Silviu Iliuță!
Am reușit să mâzgălesc trei cărți*. Iar asta, în condiții de libertate, cred că înseamnă mult. Dacă mă arestează, vă promit că voi mai scrie cel puțin un. Dacă nu… cine știe?
Dacă am reușit să vă aduc un zâmbet, sunt mulțumit.
Dacă am reușit să vă pun puțin pe gânduri, sunt încântat.
Iar dacă am reușit să vă fac să le trăiți cu mine, aș putea spune că sunt fericit.
Silviu Iliuță
* a scris deja cinci cărți chiar dacă nu a fost arestat 🙂
Îți amintești prima carte citită?
Cipi, acest pitic uriaș. De 50 de ori.
Ce anume te-a atras la lectură?
Pozele.
Ai crescut înconjurat de cărți sau le-ai descoperit mai târziu?
Nu chiar, aveam biberoane în jur.
Ce gen preferi să citești?
Genul cărți bune, indiferent de gen.
Ai scriitori preferați? Numește-i!
Da, unul. Klaus Iohannis!
Ai un loc preferat unde obișnuiești să citești?
Două, în cadă și lângă cadă.
Ce înseamnă o carte bună pentru tine?
Atunci când aștepți quinta și intră asul de treflă.
Ce carte crezi că ar trebui să fie citită de toată lumea?
Cireșarii.
Care este personajul tău preferat?
Tic.
Sau ai un personaj pe care nu l-ai plăcut?
Nu se pune problema așa. Un personaj antipatic și negativ e unul bun.
Citești tot cu atenție sau mai sari peste anumite pasaje (descrieri, detalii istorice etc)?
Sunt cărți la care citesc doar prima și ultima pagină.
De unde obișnuiești să îți cumperi cărțile?
Online.
Pe ce criterii te bazezi când alegi să cumperi o carte?
Autor, scurtă descriere.
Obișnuiești să recitești anumite cărți?
Nu.
Care este cartea ta preferată din literatura română?
Cireșarii.
Dacă există o ecranizare a unei cărți pe care ai citit-o, te uiți la ea?
Rar.
Obișnuiești să cumperi cărți din anticariate?
Des.
Când ai fost ultima dată la bibliotecă?
Acum doi ani.
Împrumuți cărțile tale cuiva?
Da.
Poți numi o carte pe care o consideri supraapreciată?
Pot, dar nu vreau.
Dacă ai putea rescrie tu o carte celebră, care ar fi aceea?
Pas cu pas.
Te interesează biografia unui scriitor?
Dacă ajunge să mă intereseze înseamnă că mi-a plăcut mult cartea lui.
Există o carte pe care ai început-o, dar nu ai reușit până acum să o termini? Dacă da, care anume?
Mii. Pas cu pas.
Citești și în format electronic?
Da.
Crezi că cititul te face mai deștept?
Sunt sigur de asta, am și dovada: Dăncilă.
Ai vreo carte de care nu te-ai despărți niciodată?
Nu.
Ce părere ai despre literatura contemporană?
Uimitor de bună.
Obișnuiești să citești poezie?
Sigur, o dată pe săptămână, o poezie. Cel puțin.
Ai ales vreodată o carte doar după copertă?
Da.
Mulțumesc mult, Silviu pentru răspunsurile tale și pentru faptul că ai acceptat invitația mea!
Pe Silviu îl puteți urmări pe siteul personal Cronici pe bune.
Facebook: Cronicipebune, de Silviu Iliuță
Instagram: silviuiliuta_cronicipebune.ro
*
Sper că v-a plăcut interviul! Iar dacă doriți să răspundeți și voi, oricare dintre voi cei care citiți, intrați pe De vorbă cu cititorii. Vrei și tu? și vă aștept cu mare drag răspunsurile!
Recomandarea de azi:
Le puteți comanda aici:
Imaginile cu pachetele de cărți semnate de Silviu Iliuță sunt preluate de pe bookzone.ro
*linkurile din articol, folosite ca îndemn de achiziționare a cărților sau a produselor, sunt linkuri de afiliere. Asta însemnând că eu primesc un comision dacă alegeți să cumpărați o carte folosind aceste linkuri. Prețul este neschimbat pentru voi, doar că pe mine mă ajutați printr-o simplă alegere să obțin mici comisioane la vânzare.
Vai, “Cireșarii” a fost preferata mea în copilărie. Am citit-o de câteva ori la bibliotecă până am reusit să o cumpar, reeditată. Tic era cel mai simpatic.
Și mie mi-a plăcut la nebunie! Cred că o voi reciti cât de curând! ?
Te pup!
Ce mult m-a binedispus interviul d-lui Silviu, am ras cu lacrimi și chiar m-a facut curioasa si, pe vitor, nu doar ca o sa-i citesc blogul, dar voi incerca sa-i citesc si cartile. Sper, draga Mona, sa-ti ofer si eu raspunsurile mele cat de curand ca mi se pare inedita ideea ta cu un ghid de interviu despre carti 🙂
Mă bucur tare mult că ți-a plăcut!
Aștept răspunsurile tale cu mare drag! Când ai timp eu sunt aici ?
O zi minunată să ai!
Mi-a plăcut mult de tot interviul, dar nu o spun. Pentru că sunt supărată pe Silviu Iliuţă. El nu ştie că exist, nu e personală treaba. Dar Anton, detectivul lui, m-a ţinut “de vorbă” până la ora 3 în noapte. Şi asta în condiţiile-n care la ora 6 mă trezesc să ajung la muncă.
Asta e, Silviu Iliuţă e vinovat că scrie aşa cum scrie. Şi mi-am promis de la prima parte a Cronicilor că nu mai pun mâna pe o carte scrisă de el după ora 23.
La a doua, ca la partea cu fumatul sau slăbitul, am zis că… de luni.
La a treia : ok, asta e ultima, nu ies din ritm tocmai la mal, ca ăla de care nu sciu că nu ar fi politically correct.
Acum mai am puţin din volumul doi din Detectiv şi după asta mă ţin de promisiune.
Îi mulţumesc pentru că scrie aşa cum scrie şi mă ţine trează juma’ de noapte! Dacă măcar puţin contează părerea mea, recomand oricui cărţile lui. Pe toate!
Mulţumesc, Mona! Şi scuză-mi cârnaţul ăsta de comentariu. M-am îndrăgostit de Anton şi-i de la fluturi starea asta de vorbă-lungă 😀
Haha, eu m-am distrat la comentariul tău! Și eu abia aștept să citesc cărțile. Cronicile le-am savurat, dar nu am apucat să scriu despre ele. Urmează 🙂
Te pup, Potecuță dragă!
Am râs, deși știu că răspunsurile lui Silviu sunt serioase. 🙂
Da, marcă înregistrată 🙂 Te pup, Amalia!
Foarte simpatic interviul! Tic era si preferatul meu din Ciresarii!
Mulțumesc! Te îmbrățișez!
Îmi place stilul lui. Scurt, la obiect, glumeț… O să îl caut. Ah, și mi-a plăcut că a amintit de cărțile lui Constantin Chiriță. „Cireșarii” se pot citi la orice vârstă și e un adevărat tezaur în literatura noastră.
Da, Cireșarii e o carte de căpătâi, mai ales în adolescență. Silviu e sarcastic și direct. Îmi place uneori de el. 🙂
Mulțumesc mult că-mi ești aici!