Ieri dimineață, Minunea mea mare (5 anișori), mă întreabă:
“Mami, Moș Nicolae aduce cadouri la toți copiii? Și renii lui Moș Crăciun zboară? Înseamnă că acolo e magie! Aha! Deci Moșu’ există în mintea și inima noastră! Ce frumos!”

《Avusesem mai demult o discuție despre magie, vrăji, personaje din basme și eu mereu îi spun că aceste lucruri le găsește întotdeauna în mintea și inima lui. Că în imaginația noastră există orice și orice e posibil.》

Simplitatea concluziei lui mi-a reamintit ce norocoși suntem noi, oamenii! Putem dărui bine în orice clipă. Putem face fericite persoanele drage nouă fără niciun efort! Putem să ne transformăm în Făt Frumoși și Cosânzene când suntem priviți de ochii potriviți. Devenim super-eroi zilnic pentru micuții noștri, pentru vârstnicii noștri. Putem fi și personajele negative, dacă asta alegem, însă ce noroc pe noi că putem alege!

Și, da! Putem fi și Moșu’! Nu cel ce aleargă printre rafturi, în magazine prea aglomerate. Nici cel ce cumpără de pe o listă. Nici cel ce numără ban cu ban, cheltuind prea mult sau scurtând lista de bunuri dorite. Nici cel ce uită să apară. Nici măcar cel care cu mâna tremurândă și cu ochii-n patru așează cadourile, în speranța să nu fie prins.

Putem fi Moșu’ care an de an dăruiește fericire. Cel care pune un zâmbet pe fața persoanei iubite. Cel care face un copil să bată din palme de fericire. Cel care are răbdare și ascultă. Cel care străbate drum lung, dar fiecare pas e însoțit de veselie, cântec. Cel care nu lipsește niciodată. Care rămâne mereu în povești, fiind amintit și neuitat. Cel care e iubit. Cel care iubește.

Moșul există! Un suflet de copil mi l-a arătat în mintea și inima mea. Eu vă îndemn să-l (re)vedeți și voi, în voi! Și să încercăm să-l păstrăm tot anul!