• Povestiri nescrise

    Iarna copilăriei

    Poveste de iarnă cu o portocală de… plastic Autor: Almona Țilea (Almona călătorește) Ilustrații: Anaphielle (Dana Codori) Mărturisesc că nu-mi place iarna nici în povești. Sunt friguroasă și numai gândul că trebuie să mă înfofolesc și să răzbat prin nămeți îmi dă fiori reci. Știu că vă uitați lung și nu concepeți că poate exista cineva care să nu iubească iarna. Vi se pare, probabil, că sunt insensibilă și nu mă emoționează primul fulg de nea ce mi se topește pe nas. Ori că nu mai știu ce este acela Crăciun. Cu brad și colinde, daruri, Moș Crăciun și miros de cozonac cald. Am cunoscut-o pe această doamnă Iarnă, demult,…

  • Nescrisele mele

    Moșu’ există!

    Ieri dimineață, Minunea mea mare (5 anișori), mă întreabă: “Mami, Moș Nicolae aduce cadouri la toți copiii? Și renii lui Moș Crăciun zboară? Înseamnă că acolo e magie! Aha! Deci Moșu’ există în mintea și inima noastră! Ce frumos!” 《Avusesem mai demult o discuție despre magie, vrăji, personaje din basme și eu mereu îi spun că aceste lucruri le găsește întotdeauna în mintea și inima lui. Că în imaginația noastră există orice și orice e posibil.》 Simplitatea concluziei lui mi-a reamintit ce norocoși suntem noi, oamenii! Putem dărui bine în orice clipă. Putem face fericite persoanele drage nouă fără niciun efort! Putem să ne transformăm în Făt Frumoși și Cosânzene…