• Poveștile d-nei Mira

    Niște sticle de lapte

    Când mi-am auzit telefonul sunând și am văzut că era d-na Mira, am înlemnit. Știam că ceva se întâmplase. Nu lipsea niciodată duminica de la biserică, iar acum era dimineață. I-am răspuns într-un suflet. Era bolnavă. Un virus reușise să o slăbească așa de tare, încât era nevoită să stea în pat. M-a întrebat dacă am în plan să trec pe la ea și dacă da, să vin un pic mai repede și să îi cumpăr câteva lucruri. Mi-am făcut repede o listă cu cele ce avea nevoie și mai mult am alergat până la ușa ei. Am găsit-o slăbită, dar cu același zâmbet pe buze. I-am înmânat lucrurile cumpărate…