A venit din nou momentul să fac o listă cu lecturile de peste an. Îmi place să le notez, să am o evidență a lor, iar acest gen de articol este foarte folositor, mai ales pentru mine, dar sper eu că îți va fi și ție inspirație. Așadar, iată lista mea cu cărți citite în 2022 și un top 3 personal.
Citește și Cărți citite în 2021 și un top 3 personal
Cărți citite în 2022
1. Pe cărări românești și alte povestiri de N. Marianne
,,Amintirile ne poartă, de la sine, prin luminile și umbrele nevinovate ale vieții. Orice gust sau miros mă duce cu gândul la tine, dragă copilărie. Aș alerga din nou pe vârfuri sau aș țopăi pentru a te mai îmbrățișa o dată.” – N Marianne
Pe cărări româneşti este o alchimie: se ia o fată frumoasă cu ochi de cer, tristeţe şi adâncime sufletească, spiritualitate, erudiţie şi dragoste. Rezultă o scriitură densă. Nu e uşor de citit, nu e uşor de lăsat din mână. E o lirică a umbrei, care, în chinuri, dă naştere soarelui. O experienţă mitologică, amestecată cu trăiri şi concluzii antice, într-o inimă de copilă la fel de curată şi de concisă în a spune vieţii viaţă, apei apă şi morţii moarte.
Cartea Mariannei N nu urmează un periplu geografic, ci un itinerar spiritual. Nu colindă munţi şi văi, ci dimensiuni ale umanului. (Em Sava)
– descriere Cărturești
Pe N. Marianne o citești cu sufletul și cu mintea. De fapt, cu o împletire între cele două, care fac din această carte un adevărat „tumult de senzații și informații”.
Pornim într-o călătorie surprinzătoare. N Marianne ne invită la cunoaștere. Să gândim, să ne punem întrebări, să visăm răspunsuri. Ne aduce aminte de cărți citite sau ni le reamintește pe cele pe care am tot promis că o vom face. Ne simțim stăpâni pe propria viață și bogați spiritual, de fiecare dată când întoarcem o nouă pagină.
Cartea nu este o poveste cu un început și un sfârșit. Deși circularitatea construcției, legată cu elementele vizuale, atât de pe copertă, cât și din interior, o fac un întreg care îți rămâne în minte și în suflet.
Pe cărări românești sau… când cuvintele pornesc la pas spre tine – dealedianei.ro
Confesiune despre cartea mentolată – r-confessions.com
2. Blocată între cadavre de Theodora Savuli
Dacă ești slab de înger, nu citi această carte! Te avertizez!
Nu o deschide! Te va absorbi, te va ține captiv în labirintul scriiturii până la ultima ei pagină. Lupoaica te va fascina în cel mai cutremurător mod cu putință. Vei intra în scena decrepită a unui oraș din Ardeal, o urbe contemporană, autentică, coruptă, cu un sistem politic bolnav, un învățământ ilar, în culisele căruia fenomenul de bullying face victime în fiecare zi.
Blocată între cadavre este un thriller psihologic care îți dă transpirații reci. Îți deschide ușa spre o lume absurdă, aflată la margine, o lume paralelă, fiind pentru unii singurul modus vivendi. (Em Sava)
– descriere Cărturești
Blocată între cadavre este un thriller psihologic excelent! Scrisă la doar 18 ani, cartea surprinde minunat problemele cu care se confruntă adolescenții, în special cei care provin din familii destrămate, care aleg un anturaj nepotrivit și care sunt victimele unui sistem în care ei nu au voce, în care se pierd în mulțime. Nu este o carte cu despre frumosul din lume, ci despre realitatea ei.
Bia, Lupoaica, protagonista acestui roman revine – cel puțin umbra ei – în a doua carte pe care o semnează Theodora Savuli: Ziua în care ai murit, apărută tot la Editura Siono.
- Blocată între cadavre de Theodora Savuli, Editura Siono, recenzie – Delicatese literare
- Recenzie „Blocată între cadavre” de Theodora Savuli – Booknation.ro
3. Litere pe fulgi de nea - antologie
Editura Siono îți aduce iarna mai aproape, o iarnă atipică ce cuprinde tradiționalul și neconvenționalul între aceleași coperte.
Îți strecoară în buzunare căldura – atât ca metaforă, cât și ca temperatură.
Șotron pe zăpadă scrie Litere pe fulgi de nea și-ți apropie magia iernii.
– descriere Cărturești
După cum vezi, am continuat cu Editura Siono. Am avut o mână de cărți care așteptau să fie citite de la ei și am ales să îmi încep astfel anul.
Litere pe fulgi de nea este sora roșie a antologiei albastre, Șotron pe zăpadă, unde a apărut și povestirea semnată de mine – Călătoria. M-am bucurat să le citesc pe Diana Gole, Ela E.H., Simona Gânj, Denisa Grigoraș, Fabiola Ion, Dana Maria Jugăurș și N Marianne și să descopăr toate celelalte povestiri.
- Litere pe fulgi de nea – Break the ice – Editura Siono – recenzie – Delicatese literare
- Citind antologia „Litere Pe Fulgi De Nea – Break The Ice”. Editura Siono – Vorbe pentru suflet
4. Orizuru de Em Sava
Orizuru cuprinde viața cu accentele ei comice sau/și filosofice, cu drame și mari bucurii, întâmplări cu final neprevăzut și accente ale vieții trăite de o româncă peste ocean. Dragostea poate fi reală sau virtuală, poate fi poezia absolutului sau o dezamăgire pleoștită ca o baltă de toamnă.
Orizuru, așa cum e prezentat în titlu, e o încercare de făurit aripi, e viața în firescul ei, o împletire de râs, lacrimă, de năzuință și împlinire, de vis și realitate.
Emigrată din România în Canada, Em Sava aduce într-un singur loc două lumi uneori antagoniste, demonstrând existența unei ambivalențe care face posibilă transmutarea conceptului de „acasă”, diseminarea lui în locuri, uneori, diametral opuse – și nu doar geografic.
„Orizuru” nu e doar o carte, ci o stare de spirit, un panopticon de emoții în cel mai bun sens al cuvântului, de unde nu lipsesc iubirea și tristețea, râsul și, uneori, lacrimile – stări firești pentru un om care, prin schimbarea de mediu și mentalitate, a ales să se schimbe pe sine pentru a-și construi un „acasă” departe de casă.
– descriere Cărturești
Em Sava scrie perfect! Pe cuvânt că nu pot să îi găsesc vreodată un cusur. Fie că a fost vorba de Pași, de capodopera Ana sau de acest volum de proză scurtă. Cu siguranță cele spuse de mine au o mare doză de subiectivism, însă eu simt sincer așa. Sunt îndrăgostitiă de scriitura scriitoarei Em Sava și îi recomand cărțile din toată inima.
- Orizuru de Em Sava, Editura Siono, recenzie – Delicatese literare
- Despre Orizuru
5. Bastarda Instanbulului de Elif Shafak
Populat de figuri feminine puternice si de neuitat, Bastarda Istanbulului este un roman fascinant in care se impletesc libertatea si opresiunea, realul si fantasticul, memoria si uitarea.
Lumea orientala, cu exotismul si traditionalismul ei, si cea occidentala, cu pragmatismul si independenta sa, se intilnesc pe neasteptate din dorinta nestavilita a doua tinere fermecatoare si nonconformiste – Asya si Armanoush – de a risipi misterul ce le invaluie radacinile familiale si de a-si descoperi propria identitate. Bastarda Istanbulului nu este insa cartea unei singure povesti. In cuprinsul sau, scriitoarea tese cu maiestrie firele unui sir nesfirsit de istorii care se ramifica, se pierd o clipa in negura trecutului, ies din nou la suprafata, se intersecteaza, se unesc.
– descriere Cărturești
A fost prima mea întâlnire cu scriitoarea Elif Shafak și a fost o încântare. Categoric voi mai citi romane semnate de ea. Bastarda Instambulului e o poveste excelent construită, pe care am citit-o cu tot sufletul. Personal am considerat ușor irealistic finalul. Câteva acțiuni și alegeri ale personajelor mi s-au părut forțate, însă per total, o carte minunată!
- Bastarda Istanbulului de Elif Șafak – 3 cărți într-una singură – almonacălătorește.ro
- Recenzie: „Bastarda Istanbulului” de Elif Shafak – Booknation.ro
6. Less de Andrew Sean Greer
Less este povestea călătoriei lui Arthur prin lume şi prin propriul trecut. Romancier eşuat, el e pe cale să împlinească cincizeci de ani. Într-o zi primeşte prin poştă o invitaţie la nuntă: astfel începe fantezia lui în jurul lumii în optzeci de zile, care îl va duce în Mexic, Italia, Germania, Maroc, India şi Japonia şi va lăsa mii de kilometri între el şi problemele cu care refuză să se confrunte. Ce ar putea merge prost? Ei bine, Arthur se îndrăgosteşte în Franţa, scapă de moarte ca prin urechile acului la Berlin, supravieţuieşte cu greu unei furtuni de nisip în Sahara şi ajunge în Japonia prea devreme pentru florile de cireş. O poveste de dragoste, uneori cu un ghimpe împotriva „americanului în străinătate”, dar şi o meditaţie inspirată de trecerea timpului şi de simţăminte umane, Less dezvăluie un scriitor cu talentul rar de a înlătura vălul care ascunde comedia umană.
– descriere Cărturești
Less este o carte căreia nu i-am fost cititorul potrivit. Nu este un roman slab sau prost scris, dar cred că se adresează mai degrabă publicului american. Sunt nuanțe pe care le-am scăpat, situații pe care nu le-am înțeles pe deplin. A fost ok și atât.
- Recenzie Arthur Less, de Andrew Sean Greer – rasfoiala.com
7. Frankenstein de Mary Shelley
Se spune ca Frankenstein a fost scris intr-un timp record de catre Mary Shelley, scriitoare cunoscuta, ea insasi, sotia poetului Shelley, unul dintre cei mai importanti poeti englezi din secolul al XIX-lea.
Este povestea horror a ucenicului vrajitor (Dr. Frankenstein), care nazuieste sa-si egaleze maestrul (Dumnezeu) si este depasit de propria isprava. in acelasi timp, este povestea celui care, singur fiind si insingurat, poate deveni un monstru in societatea care, pe buna dreptate, nu-l intelege, il respinge si se teme de el.
O carte pe care mi-am dorit să o citesc de ani de zile și mă bucur enorm că am reușit. Un punct de referință în litertura universală, o poveste eternă, care va fi mereu spusă și reinterpretată în mii de feluri.
- Frankenstein de Mary Shelley – anaarecarti.ro
- Recenzie:”Frankenstein sau Prometeul modern” de Mary Shelley, David Plunkert (Ediție aniversară) – booknation.ro
8. Feng Shui for Writers. How to Master Your Writing Life de M.C.Simon
The fully illustrated, comprehensive FENG SHUI FOR WRITERS shows you how to use the ancient technique of Feng Shui to organize around you the energies in such a way to successfully influence your writing mood and skills. And most of all, the book points out how to build a deep relation with your personal Muse.
The book will not give you advice on writing techniques. Instead, it will provide you with all the dots that you have to connect so you can play with the energies, without having deep knowledge of Feng Shui. You will not need to draw complicated Feng Shui maps that will only succeed to make you dizzy and finally necessitate you to call a Feng Shui specialist to have them tell you exactly what you need to do.
O carte pe care am citit-o la momentul potrivit și care mi-a devenit o prietenă bună. Nu cunoșteam deloc tehnica Feng Shui, o artă despre care doar auzisem, dar mi-a plăcut enorm să descopăr despre ce este, cu adevărat, vorba și să aplic în viața mea unele elemente. Și s-a văzut diferența!
- Feng Shui for Writers de M.C. Simon, Editura Quarto – recenzie – Delicatese literare
- Feng Shui for Writers – M.C. Simon – Rândurile Evei
9. Oameni fără piele de Suzănica Tănase
„A trebuit să se dezbrace de piele pentru a reuși”, spune bunica. Altfel rămânea blocată în trecut.
Îmi închipui cum mama și-a dat jos pielea cu mișcări largi și bine definite. S-a dezbrăcat stângaci în văzul lumii cu coatele apropiate, conștientă că rușinea trosnește grosolan.
Mama fusese rușinoasă din fire.
Chiar și la propria înmormântare și-a acoperit ochii cu o batistă. Să nu deranjeze.
Cartea “Oameni fără piele” de Suzănica Tănase a fost pentru mine o confirmare a faptului că stilul scriitoarei, cu care am făcut cunoștință în “Grădina Sofiei”, este unul unic și inegalabil. Suzănica trasează câteva linii fine prin care cadrează un context și pe urmă te invită să vezi povestea. Totul ar putea părea un poem în proză, dar pentru mine sunt cuvinte-poezie pe care fiecare cititor le “vede” în felul lui, cu propriile lui trăiri, amintiri, realități, dureri și iubiri.
E ca și cum atunci când deschizi cartea, ți-ai pune ochelarii propriului tău suflet și pe măsură ce dai câte o pagină, lentilele se cer a fi schimbate, adaptate, reglate, pentru a putea vedea, înțelege, ierta, accepta și a mângâia. Și acest lucru se întâmplă firesc, urmând ritmul pe care îl bat cuvintele-poezie în inima ta.
Suzănica Tănase este o scriitoare remarcabilă, iar această carte îi dovedește o dată în plus valoarea.
- Suzănica Tănase – cineva cântă prin pereții ca de hârtie – gabrielascrie.ro
- Suzănica Tănase: Oameni fără piele – recenzie – Crâmpeie de suflet
10. Regăsirea de Nicoleta Beraru
O prietenie proiectată acronic. Două destine – două copile devenite femei, trăind iubiri pustiitoare, duse până la sacrificiu. Traiul comunist care se prăbușește sub ochii lor, trădări și reveniri, experiența emigrării, dar, mai presus de toate, REGĂSIREA.
Un roman tulburător, introspectiv, pendulând între orășelul românesc provincial, cuib vetust al devenirii celor două, și prezentul cosmopolit. Hazardul, manifestat prin întâlnirea lor întâmplătoare dintr-o parcare, le pune față-n față. Trecutul iese din matcă copleșitor – panaceu pentru sufletele celor două femei, și pare a rezolva ecuația căutărilor și neliniștilor. (Em Sava)
Regăsirea a fost o extraordinară surpriză. Mă așteptam să o reîntâlnesc pe Nicoleta Beraru din Luluța și Petrișor, cu acea scriere vulcanică, născută din revolta în fața unor nedreptăți, în special pentru că știam că în acest roman acțiunea se desfășoară și în anii 80-90, nu doar în prezent. Dar nu! Aici am făcut cunoștință cu o altă latură a scriitoarei. Mi-a plăcut mult mai mult, recunosc. M-a emoționat atenția cu care a construit povestea, personajele și lumea lor.
Două prietene din copilărie se regăsesc după aproape trei decenii. Își regăsesc prietenia, amintirile, viața, durerile și suferințele, se regăsesc pe ele însele. Despărțite la doar câțiva ani de la Revoluție, povestea lor și a prieteniei lor aduce în față acea perioadă sumbră, acei primi ani de libertate, acea viață dictată în continuare de tarele comunismului, din care mulți încă nu au reușit să se desprindă.
O carte pe care am citit-o cu sufletul și care mi-a oferit multe aduceri aminte.
- Regăsirea de Nicoleta Beraru, Editura Siono – recenzie – Delicatese Literare
- Romanul „Regăsirea” de Nicoleta Beraru, o carte despre prietenie şi iertare – Catchy.ro
11. Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian
O lume în care personajele și întâmplările conturează o realitate simbolică, extrasă din amănuntele vieții de zi cu zi, o iubire târzie care salvează lumea, un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Cu o somptuoasă imaginație și o atenție deosebită pentru detaliile cele mai fine, Narine Abgarian construiește un univers în care cititorul își dorește să zăbovească mult după ce povestea s-a sfârșit.
În Maran, viața este suspendată între realitate și basm, într-un timp care prinde contur încet-încet, luând dureros forma istoriei. Războiul și dezastrele naturale au zdruncinat în nenumărate rânduri pacea fragilă a oamenilor. Anatolia, a cărei viață, nu mai puțin decât a celorlalți, a fost marcată de suferință, moarte, luptă și îndârjire, dar și de evenimente providențiale și semne inexplicabile, este, la 58 de ani, cea mai tânără locuitoare a micii așezări din vârf de munte. Și crede că viața ei, ca și a satului, se apropie de sfârșit, fără să știe că va fi, de fapt, purtătoarea miracolului care va face totul să renască. Iar timpul este învins.
– descriere Cărturești
Mi-am dorit mult să citesc această carte, nu pentru faptul că a fost lăudată de multă lume, ci pentru că a fost lăudată de anumite persoane pe care le respect. Și nu regret deloc că am făcut-o. E o carte duioasă, blândă, încărcată de poveste.
Stilul în care este scrisă m-a reîntors în copilărie, când ascultam povești și călătoream din trecut, în prezent – pendulam mai bine spus – sperând la un sfârșit fericit, la un: Și-au trăit fericiți până la adânci bătrâneți… Doar că în Din cer au căzut trei mere toate personajele sunt deja la adânci bătrâneți, au fost și continuă să fie greu încercați, uitați și singuri. Însă ce frumos se leagă totul până la urmă și noi ca cititori ajungem să vedem, să povestim, să ascultăm și să credem din nou în bine.
- Din cer au căzut trei mere – Narine Abgarian, recenzie – Anca și cărțile
- Din cer au căzut trei mere (Recomandare de carte) – Prințesa urbană
12. Trenul spre Samarkand de Guzel Iahina
Anul 1923. Noua Uniune Sovietică e un tărâm haotic, bântuit de o foamete cruntă și încă zguduit de ultimele zvâcniri ale Războiului Civil. Neîndurătoarea politică a rechiziționărilor a ucis milioane de oameni, a pustiit sate, a destrămat familii și a lăsat fără adăpost cohorte întregi de copii, care acum rătăcesc flămânzi peste tot. Combatantul forțelor civile de tineret Deev primește misiunea de a forma un tren care să transporte 500 de copii de la Kazan până în Samarkandul mai îndestulat. Astfel începe o călătorie aventuroasă, de șase săptămâni, din pădurile de pe malul Volgăi și stepele kazahe până în deșertul Kîzîlkum și munții Turkestanului, desfășurând o pânză fabuloasă, pe care sunt zugrăvite destine, personaje pline de culoare (cazaci albi, țărani porniți în bejenie, cekiști, basmaci și, mai ales, micii vagabonzi excentrici), iubiri, gesturi exaltate sau suferințe tăcute, umor, cruzime și speranță – într-o alternare de lumină și întuneric demnă de marea pictură și acea vivacitate cinematografică a scenelor cu care ne-a obișnuit deja Guzel Iahina.
– descriere Cărturești
O carte deloc surprinzătoare. Nici în bine, nici în rău. Mi-a plăcut și pe alocuri nu. Pentru mine a fost o carte mult prea „corectă”. Corect scrisă, nimic nu îi scapă scriitoarei, parcă se străduie să pună cuvintele, cu orice preț, în locul perfect. Corect structurată, muncită, așezată. E diferită de celelalte tocmai prin această perfecțiune impusă. E o carte foarte bună, are forță, are subiect, a fost scrisă de o scriitoare cu mare talent, dar îi lipsește ceva. Din punctul meu de vedere e un roman pe care a fost nevoită să îl scrie, l-a scris foarte bine, dar nu l-a simțit ca pe celelalte. L-a forțat. Dar per total nu îi neg valoarea. O carte bună și atât.
- Recenzie: „Trenul spre Samarkand” de Guzel Iahina – Cartoteka
- Trenul spre Samarkand – Guzel Iahina, recenzie – Anca și cărțile
13. 1877: Portretul unei iubiri desăvârșite de Marius Albert Neguț
Domnița Ileana de la Rucăr și roșiorul Mihai Anastasescu se îndrăgostesc chiar în pragul Războiului de Independență. Iubirea lor arde etapele, chiar sub ochii vigilenți ai părinților boieri de viță veche și ai unei dădace care le colorează cu melița ei de țărancă hâtră povestea romantică. Ritualuri vechi, modă proaspăt sosită de la Paris, emoții dintotdeauna, jupânese agitate și riscante partide de vânătoare se succed într-un ritm amețitor, creând una dintre cele mai frumoase și simpatice imagini ale unui cuplu sortit să rămână veșnic împreună. Apoi vine războiul, un tăvălug care-i forțează pe cei doi să creeze istorie: el prin curaj pe câmpul de bătălie, ea prin determinare pe frontul de acasă, unde se oferă să fie soră de caritate în spitale. O documentare atentă e prezentă în aceste pagini, străbătute și de personaje reale, ca Principele Carol și Doamna Elisabeta. Zăpada se înroșește dincolo de Dunăre, iar despărțirea celor doi tineri devine din ce în ce mai greu de îndurat, până când, sfidând riscurile, domnița aleargă spre alesul ei. Iar soarta intervine…O minunată poveste de dragoste și război, cu o întorsătură care ar înmuia inimile fanilor Dianei Gabaldon.
– descriere Cărturești
“1877: Portretul unei iubiri desăvârșite” este, după părerea mea, cea mai bună carte a scriitorului Marius Albert Neguț. Îmi asum această opinie chiar dacă nu am citit romanele de debut, deoarece scriitura și stilul din acest roman sunt, în sine, portretul unei scriituri desăvârșite. Iar asta am apreciat în mod deosebit. Mi-a plăcut mult și povestea, o poveste pe care aproape orice cititor o va iubi, dar am admirat mai mult condeiul scriitorului de data aceasta. Fraze foarte bine gândite, excelent construite, pragrafe încărcate de forță, realism și emoție, toate scrise cu siguranță, maturitate și precizie. Nimic nu e nelalocul lui, scrisul e clar, curățat de artificii stilistice naive și demonstrează, dacă mai era cazul, talentul evident al scriitorului.
Da, romanul are tot ce trebuie. Are poveste, e foarte bine documentat și foarte bine scris și transmite emoție de la primele pagini. O carte foarte bună, într-adevăr!
14. Călătorie în jurul omului de Alexandru N. Stermin
„Biologul Alexandru Stermin călătorește în jurul lumii. Ceea ce începe ca un periplu în lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei se transformă într-o incursiune în lumea ideilor și concepțiilor despre univers. Ca într-o călătorie pe suprafața unei hipersfere care se închide, Alexandru Stermin părăsește zona unde cultura noastră pune omul în centru, ca să regăsească în îndepărtări, paradoxal, același om cu întrebările lui cele mai adânci. Cartea este un excelent jurnal de călătorie care combină biologia, neuroștiințele și cultura filozofică, chestionând propriile noastre concepte și credințe despre ceea ce suntem și care este locul nostru în natură.“ — Cristian Presură, fizician, autorul bestsellerului Fizica povestită
O carte care m-a surprins, deși pe undeva știam la ce să mă aștept. Citisem păreri, am urmărit discuții despre ea, dar cu toate acestea, totul a fost imprevizibil și provocator.
A confirmat, poate, faptul că toți putem porni împreună o călătorie, dar fiecare o vom trăi, experimenta, simți și rememora diferit.
Am apreciat modul în care a îmbinat știința cu conceptele și credințele noastre, cu propriile lui convingeri și cele ale marilor filosofi. Mi-au plăcut întrebările puse și pe unele răspunsuri am zăbovit un gând în plus. Dar cel mai mult am aplaudat stilul natural de scriere. Am simțit că totul mi-a fost povestit de un prieten, căruia îi mulțumesc.
15. Căzuți din junglă de Alexandru N. Stermin
A parcurs de la un capăt la altul Siberia, ţinutul unde nu se poate trăi, dar nu se poate nici muri. S-a încumetat să calce pe gheţarii Islandei. A stat în calea vântului pe falezele abrupte ale Scoţiei. A traversat Anzii în Columbia, până a ajuns în bazinul fluviului Orinoco. A dormit nopţi întregi în mijlocul junglei de pe Insula cea Mare a Braziliei, din Atlantic. A visat acelaşi vis împreună cu milioane de oameni la Carnavalul din Rio. În timpul pandemiei, nevoit să stea închis în casă, şi-a explorat amintirile şi a sondat, în măsura posibilului, memoria speciei umane. Specie supusă mecanismelor evoluţiei, ceea ce înseamnă, s-a gândit, că suntem mai degrabă căzuţi din junglă decât din paradis… Aşa a scris şi rescris Alexandru Stermin aceste poveşti fascinante despre Natură şi Om.
– descriere Cărturești
Mult mai structurată și muncită această a doua carte a biologului Alexandru Stermin. Foarte mult mi-a plăcut! Eu recomand să fie citite împreună, ca pe un volum unu și doi, chiar dacă nu sunt conectate și nu au fost gândite a fi așa, însă par să se completeze. Foarte faine!
16. I put a spell on you de Allex Trușcă
Cristian, protagonistul romanului, are mustrări de conștiință în urma unei aventuri cu o necunoscută într-o pădure și încearcă să-și salveze căsnicia căzută în rutină. Lucrurile iau însă o turnură fantastică și soția lui începe să se transforme, căpătând treptat fizionomia și comportamentul amantei întâmplătoare, în timp ce el însuși e din ce în ce mai sleit de puteri și mai derutat. O serie de întâmplări neobișnuite și întâlnirea cu alte fațete ale feminității îi descoperă în cele din urmă ceea ce-și dorește cu adevărat. Parabolă a fascinației și a exacerbării sexuale, I Put a Spell on You… este scris într-un stil alert și degajat, de o senzualitate frustă.
– descriere Cărturești
I put a spell on you m-a surprins foarte plăcut. Spun asta și pentru faptul că nu îmi era deloc cunoscut subiectul, nu am avut nicio idee la ce să mă aștept. Deși am avut ocazia, nu am am citit multe păreri despre roman, am decis să aflu eu despre ce este vorba.
Mi-a plăcut foarte mult cum a îmbinat fantasticul, absurdul pe alocuri, cu viața și problemele de zi cu zi. Personajul principal – Cristian – e autentic, te poți identifica cu el, îl crezi. Iar faptul că povestea este spusă cu vocea lui, o face și pe aceasta credibilă. Ești acolo, simți, trăiești, accepți fantasticul și aștepți cu nerăbdare deznodământul.
Mi-a plăcut de asemenea și stilul de scriere, în special forța comparațiilor pe care le-am simțit extrem de sugestive și care m-au făcut să simt că sunt exact acolo în mijlocul acțiunii.
La un moment dat am avut impresia că se dizolvă un pic prea mult planurile și că nu mai pot ține pasul, dar a revenit repede și a reușit să țină frâiele narațiunii foarte bine.
- I put a spell on you… – Allex Trușcă – A drop of inspiration
- Amator de critică: despre „I put a spell on you…”, de Allex Trușcă – O mie de semne
17. Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez
În tinereţe, Florentino Ariza şi Fermina Daza trăiseră o pasionantă poveste de dragoste. Numai că viaţa îţi rezervă uneori surprize… La început, când Florentino află că Fermina se va căsători cu un doctor bogat, simte că viaţa lui s-a sfârşit. Deşi îşi găseşte echilibrul, bucurându-se de succes în afaceri şi nu numai… (cele 622 de relaţii amoroase ar putea confirma acest lucru), dragostea lui pentru Fermina rămâne la fel de puternică. Aşa că, după 50 de ani, 9 luni şi 4 zile de despărţire, Florentino îşi reînnoieşte declaraţia de dragoste în faţa femeii visurilor lui. I se va mai oferi, oare, şansa unui nou început? “Dragostea în vremea holerei”, una dintre cele mai frumoase şi mai tragice poveşti de dragoste din literatura universală, a fost ecranizată în 2008, adaptarea pentru cinema a romanului fiind făcută de scenaristul Ron Harwood, câştigător al premiului Oscar şi al Globului de Aur.
– descriere Cărturești
Am încercat să trec peste povestea în sine și să mă bucur de stilul de scriere, dar nici acela nu m-a convins.
Tot romanul pare scris în bătaie de joc, de parcă a pierdut un pariu, iar fiind un scriitor bun și experimentat pe alocuri i-au reușit chiar pasaje excelente.
Am încercat chiar să trec peste descrierile făcute femeilor, peste felul în care aduce în discuție sexualitatea, cum toate păreau voit exagerate. Am zis ok, asta își dorește. Și o face bine.
Însă în momentul când ridică violul la rang de artă, când descrie cum o copilă de 13 ani este violată și pe urmă își caută toată viața violatorul pentru că alt bărbat nu a reușit să o satisfacă așa ca acel atac, am zis că e deja prea mult.
Dar nu! Nu se oprește aici.
Iar ultima dragoste este pur și simplu picătura care a umplut paharul. Florentino Ariza are 70 de ani și își face amantă o fetiță. Fetiță sub 10 ani. Și o face doar pentru că vede ce femeie va ajunge și se gândește că el e prea bătrân să o mai prindă, deci să profite acum… Pedofilia normalizată în operele literare, oricât de bine ar fi descrisă, nu îi văd rostul și nu o pot aprecia. Când a descris scena am zis că accept să fiu catalogată drept incultă decât să spun că această carte este o capodoperă.
Ar fi fost în secolele trecute, dar acum e doar o glumă reușită a scriitorului. Și cât de tare s-a distrat scriind-o, nu am nicio îndoială!
Ok, nu dați cu pietre! Acum că recitesc această impresie pe care am scris-o pe Goodreads, îmi dau seama că tare am mai fost supărată! Acum m-am mai potolit, nu văd chiar așa doar în alb și negru lucrurile, apreciez mult finalul, dar tot nu-mi place cartea!
18. Recviem vesel pentru tata de Radu Paraschivescu
„Pe mama n-o mai am de aproape doi ani. Pe tata, de aproape patru. În apartamentul în care au locuit cincizeci şi trei de ani, din cei cincizeci şi şase cât au fost împreună, urlă liniştea. Apartamentul e gol, dar mobilat. Va fi scos la vânzare, golit, umplut la loc de un alt ocupant, transformat în amintire.
Mă ajută în vreun fel scrierea acestei cărţi?
Prea puţin. După trei-patru pagini, bănuiala devine certitudine: prezenţa tatei în carte nu-i suplineşte absenţa în carne şi oase.
Şi atunci, de ce o scriu?
Fiindcă nu pot să n-o fac.
«Prea puţin» e mai mult decât «deloc».
Ajutorul, mai cu seamă în vremurile astea, nu se refuză.
Iar Recviemul vesel e o carte pentru cititori şi un sprijin pentru mine.“ — RADU PARASCHIVESCU, aprilie 2020
Faptul că e scrisă impecabil nu m-a surprins. M-am așteptat la asta. M-am așteptat să îmi placă, să am o lectură plină de aduceri aminte. Însă nu m-am așteptat să mă doară atât de tare, deși pe alocuri am râs cu lacrimi. Însă e durerea mea ruptă din dorul meu. Minunat omagiu adus omului care l-a format. Minunat omagiu adus iubirii.
19. Taras Bulba de N.V. Gogol
„Andrii se cufundase şi el cu totul în muzica fermecătoare a gloanţelor şi săbiilor. Nu ştia ce înseamnă să chibzuieşti, să socoteşti şi să măsori dinainte puterile tale şi pe ale duşmanului. O încîntare şi o desfătare turbată vedea el în luptă; un fel de beţie îl cuprindea în clipele în care omului i se înfierbîntau minţile, cînd totul i se învălmăşea în faţa ochilor, cînd zburau capetele retezate şi caii cădeau cu vuiet la pămînt, iar el se rotea ca năuc prin şuierul gloanţelor, prin lucirile de săbii şi lovea în dreapta şi în stînga, fără să simtă cînd era şi el lovit. Nu o dată se minunase taică-său şi de Andrii, văzîndu-l cum, mînat doar de înflăcărarea lui nestăvilită, se avîntă la fapte pe care nu le-ar fi făcut niciodată un oştean cu sînge rece şi chibzuinţă şi cum, purtat doar de elanul său, săvîrşea minuni ce nu puteau să nu-i uluiască pînă şi pe cei bătrîni şi căliţi în lupte.”
E Gogol. E Taras Bulba. E secolul XVII, cazaci, lupte și iubire. O poveste care va rămâne mereu în istorie. Un personaj pe care nu ai cum să îl uiți și care a fost readus la viță în nenumărate scrieri și filme. Mă bucur că am reușit în sfârșit să o citesc.
20. O poveste cam ciudată și alte două povestiri de Horațiu Mălăele
Drama personajelor lui Horațiu Mălăele se naște la intersecția dintre real și fantastic. Prin puterea imaginației sale prodigioase, autorul celor 3 povestiri transformă o boală misterioasă, o gară uitată de vreme și o bucată de tencuială însângerată în simboluri care îți rămân multă vreme în minte. În proza sa, nu există semnificații exacte, doar o infinitate de posibilități și interpretări. Eroii solitari conturați de Mălăele sunt prizonierii unei lumi în care domnește ambiguitatea, dezvăluindu-și secretele treptat, la fiecare nouă lectură. Artistul creează o adevărată bijuterie literară, concentrând un întreg univers plin de mister într-un volum de buzunar.
– descriere Cărturești
Cu adevărat o literatură microscopică, dar una excelentă! Trei povestiri kafkiene minunate și foarte bine scrise.
21. Copiii viitorului de Cristina Dinu
Aflat la intersecția dintre Fantasy și SF, ,,Copiii viitorului” poartă cititorul printr-o lume post-apocaliptică, dar diferența față de producțiile clasice ale genului este uriașă. Omenirea nu s-a transformat într-un panopticon, într-un bestiar unde legea junglei primează, ci, cu un anumit pragmatism, câteodată cinic, dat de rațiune, s-a reconstruit pe ea însăși într-o formă aproape optimizată.
Autoarea reușește pe deplin să creeze o Lume, înfățișând, uneori cu o brutalitate însorită, dacă putem spune așa, situații, personaje, reacții întru totul credibile. În definitiv, cine poate ști ce se află Dincolo sau dacă acest Dincolo nu e de fapt lângă noi și e doar una dintre multiplele posibile manifestări ale Multiversului?
– descriere Cărturești
Am început-o în 2021, dar abia anul acesta am terminat-o. Așa a fost să fie.
M-a surprins foarte plăcut această carte. Universul creat, ideea și modul în care a pus-o pe hârtie te atrag de la primele pagini. Lumea din “Copiii viitorului” pare a fi lumea noastră, te identifici cu personajele, ajungi să le îndrăgești sau dimpotrivă, să le cunoști, îți dorești să le vorbești limba, iar la sfârșit vrei să reiei lectura și aștepți cu nerăbdare continuarea.
22. Dispariția de Cosmin Perța
Dispariția inexplicabilă a unor săteni din Ardeal reprezintă doar punctul de pornire pentru ceea ce se va dovedi a fi o încercare de regăsire a sinelui, de reconciliere cu traumele trecutului, de (re)descoperire a ceea ce ne face în mod definitoriu umani. Între haosul birocrației excesive, omniprezența sufocantă a corupției, imposibilitatea de a comunica în mod real cu ceilalți și singurătatea insurmontabilă, inserarea fantasticului e cel mai firesc lucru cu putință, iar personajele, prinse în tumultul adaptării la un sistem diform după tranziția anilor ’90, suntem, până la un punct, fiecare dintre noi.
O carte dinamică, foarte bine scrisă, cu personaje bine conturate. Acest lucru am apreciat în mod deosebit, capacitatea scriitorului de a trasa, cu doar câteva detalii perfect plasate în text, destine, personalități, oameni reali ca mine și ca tine, ca noi toți. I-am dat 3 stele, poate 3,5 pentru că pe alocuri firul poveștii pare să se piardă. Apar unele fragmente parcă puse forțat în poveste. Însă stilul de scriere este de apreciat și arată mâna fermă a unui scriitor foarte bun.
- Cartea zilei: „Dispariția”, de Cosmin Perța – O mie de semne
- Recenzie „Dispariția” de Cosmin Perța – BookNation.ro
23. Fata cu cimbru în buzunar de Marietta Dobrin
Cartea Mariettei Dobrin este o colecție de amintiri distilate de depărtarea, în spațiu și timp, de locul de origine, către care autoarea se întoarce cu o intenție nostalgic-recuperatoare. „Fata cu cimbru în buzunar” de odinioară privește înapoi cu iubire și alege să compună această carte-album din imagini ale celor mai dragi locuri și oameni, decantate, dar și validate de distanța în timp și spațiu care le separă. Structurată în capitole scurte și limpezi – unele spuse în șoaptă de basm la gura sobei, altele ghidușe, cu tâlcul unor povești de șezătoare -, cartea se citește cu respirația la gură, cu nerăbdarea, dar și cu bucuria întoarcerii la matcă identitară. Confesiunea concentrată și bine calibrată are ritm cumpănit și ton înțelepțit de experiența dorului-durere, înainte de toate, și poate tocmai de aceea are efectul unei ploi răcoroase de vară sau a unei îmbrățișări vindecătoare. (Ohara Donovetsky)
O carte frumoasă! Duioasă și plină de nostalgie!
E un buchet de povestiri-evocări, fiecare cu parfumul ei aparte, cu doza de iubire și de emoție.
Scriitura este perfectă. Pe cuvânt. Perfectă pentru acest gen. E ruptă din suflet, plină de forța destăinuirilor. Pentru că asta reprezintă de fapt povestirile cuprinse în carte, destăinuiri și amintiri prezentate autentic și înfrumusețate în cel mai natural mod cu putință de emoție.
Și să nu uit de iubire. E plină de iubire această carte! Și merită iubită la rândul ei!
- Fata cu cimbru în buzunar – Marietta Dobrin – Revista Timpul Belgia
- Fata cu cimbru în buzunar de Marietta Dobrin, Editura Național, recenzie – Delicatese literare
24. Oameni sărmani de F. M. Dostoievski - audiobook
Cunoscut si ca „primul roman social” din literatura rusa, Oameni sarmani este o satira a epocii, moravurilor si chiar a literaturii timpului in care a fost creat. In centrul povestii se afla inocentul si tristul sentiment de afectiune dintre un functionar de rangul cel mai umil, Makar Devuskin, si verisoara sa indepartata, tinara orfana Varvara Dobroselova. Cei doi traiesc in saracie lucie si se lupta sa supravietuiasca de la o zi la alta, cu speranta unei minuni improbabile. Schimbul lor de scrisori dezvaluie, pas cu pas, o intreaga lume, cu framintarile ei, prinsa in lupta pentru supravietuire. Tema gogoliana a omului marunt, a slujbasului umil, e revalorizata constient de Dostoievski, facind din Makar Devuskin unul dintre personajele memorabile ale literaturii universale.
– descriere Cărturești
Am pornit în aventura cărților audio prin această carte care nu are nevoie de nicio prezentare. Îmi doresc să reușesc să descopăr toată opera lui Dostoievski și sunt sigură, că în timp, voi reuși.
25. Apă proaspătă pentru flori de Valérie Perrin - audiobook
Violette Toussaint este administratoarea unui cimitir dintr-un orășel din Burgundia. Diferiții participanți la înmormântări, vizitatorii fideli sau colegii – groparii, îngrijitorii și un preot – îi frecventează biroul ca să se încălzească, iar acolo râsul, camaraderia și, uneori, lacrimile oaspeților fac casă bună cu cafeaua pe care le-o oferă gazda. Aceasta din urmă își trăiește viața în ritmul confidențelor vizitatorilor ei, după caz, amuzante sau mișcătoare.
Programul lui Violette, mereu același, e dat peste cap într-o bună zi de sosirea lui Julien Seul – un comisar de poliţie din Marsilia –, care ține cu tot dinadinsul să împrăștie cenușa mamei sale, răposată de curând, peste mormântul unui necunoscut. În scurt timp devine limpede că gestul inexplicabil al lui Julien e strâns legat de trecutul complicat al lui Violette.
Cu Apă proaspătă pentru flori, Valérie Perrin le oferă cititorilor o poveste mișcătoare, spusă pe un ton intim, despre o femeie care, în ciuda tuturor piedicilor, crede neabătut în fericire.
– descriere Cărturești
Excelentă carte! Mi-a plăcut foarte mult, de la stil, poveste, construcție, tot!
- Apă proaspătă pentru flori – Valérie Perrin, recenzie – Anca și cărțile
- Apă proaspătă pentru flori, Valérie Perrin – Inefabil
26. Ciuleandra de Liviu Rebreanu - audiobook
Cand Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cat se poate infatisarea de indivizi si se refugiaza in monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica in romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje.
Ciuleandra e un astfel de roman analitic. […] Materia romanului o formeaza aceasta trecere treptata de la logica aparent normala la conduita si tinuta dementiala…”George Calinescu
Liviu Rebreanu este unul dintre scriitorii pe care îi admir foarte mult. M-a surprins plăcut și acest roman. Este o poveste care te atrage de la primul paragraf.
- Recenzie Ciuleandra de Liviu Rebreanu – BookNation.ro
- „CIULEANDRA”, de Liviu Rebreanu – Recenzie – Lecturiada elevilor
27. Între două fronturi - Oana David
Cu inima împărțită între loialitatea față de țară și iubirea pentru un ofițer german, Lulli Leonida-Lăzărescu, soție-trofeu și o femeie înaintea epocii sale, trăiește o aventură pasionantă, ce o duce din Bucureștiul boem al Athénée Palace-ului şi Capșei, mișunând de spioni și informatori, de ofițeri și diplomați nemți și soțiile lor, până în Berlinul bombardat de după război, odată cu schimbarea hărţii Europei.
Foarte bună carte! Atenția la detalii, descrierile detaliate, cunoașterea în amănunt a subiectului, fac din acest roman unul credibil și construiesc o poveste pe care o citești cu mare drag. Mi-a plăcut mult!
- Între două fronturi, Oana David – Ramona Boldizar
- Între două fronturi – Oana David – Rândurile Evei
28. Vântul, duhul, suflarea de Andreea Răsuceanu
„Tragedia unui frontierist, dispărut în apele Dunării, în încercarea disperată de a emigra în anii comunismului, a familiei lui, traumatizată de incertitudine și absență, suferința copiilor lipsiți de dragostea parentală, transmisă de la o generație la alta, competiția dintre frați pentru afecțiunea mamei sînt doar cîteva din temele celui de al doilea roman al Andreei Răsuceanu, Vîntul, duhul, suflarea. Ficțiunea și documentul se întîlnesc într-o istorie fabuloasă care coboară două secole, pînă în vremea boierilor antiunioniști, trece, cu pagini răscolitoare, prin foametea de după război și prin anii stalinismului, ajungînd în stricta actualitate.
Romanul anului 2020, după părerea mea, Vîntul, duhul, suflarea o plasează pe Andreea Răsuceanu alături de cele mai puternice voci ale prozei actuale.“ (Gabriela Adameșteanu)
Andreea Răsuceanu este o prozatoare excelentă. Are o putere de evocare aparte, o scriere matură, elevată. Pentru mine, de data aceasta, lectura a fost mult prea greoaie. Planurile prea amestecate și mi-a lipsit acea „vrajă” din O formă de viață necunoscută. Cartea, însă, este foarte bună!
29. Măștile fricii de Camelia Cavadia - audiobook
O carte despre modul în care traumele din copilărie ajung să ne domine și să sufoce maturitatea. O poveste care probabil reprezintă realitatea multor familii de aici și de aiurea: amprenta lăsată asupra viitorului unui copil de un părinte autoritar, violent și incapabil să își depășească neputințele. O istorie a metamorfozei unei personalități abuzate de violență și frică, o privire emoționantă asupra maternității înăbușite de stereotipuri și a unei iubiri care putea să fie perfectă, dacă protagoniștii săi ar fi trăit prezentul (clipa).
O carte tulburătoare scrisă impecabil. O poveste care face parte din fiecare dintre noi într-o măsură sau alta. E tristă și dură, impresionantă.
- Măștile fricii – Camelia Cavadia, editura Trei ***Recenzie – Anca și cărțile
- Măștile fricii, recenzie – Cristina Boncea
30. Străveacul și alte vremi de Olga Tokarczuk
„Străveacul şi alte vremi” este considerată cea mai reuşită carte a scriitoarei poloneze. Olga Tokarczuk construieşte o vastă alegorie despre forţa distructivă a timpului, povestind optzeci de ani din viaţa locuitorilor unui sat mitic. Sensul său profund este reprezentat de modul în care omul se poate plasa în istorie pentru a se redescoperi. Îmbinînd realismul cu magicul, ignorînd aspectele (post)moderne ale unei societăţi, scriitoarea reuşeşte să dea romanului său o dimensiune universală. Suflul amplu al naraţiunii aminteşte uneori de paginile memorabile din Un veac de singurătate al lui Gabriel García Márquez.
Această carte am propus-o pentru primul Club de lectură pe care l-am organizat. A participat o singură persoană, dar ce bucurie mi-a fost! Îi mulțumesc din inimă! Toate au un început 😊 Sper ca la următoarele să ne mobilizăm mai multă lume, oricum voi anunța toate detaliile în newsletter.
31. Oscar și tanti Roz de Eric-Emmanuel Schmitt - audiobook
Oscar are zece ani şi trăieşte într-un spital. Chiar dacă nimeni nu are curajul să i-o spună în faţă, băiatul, bolnav de leucemie, ştie că va muri, iar războiul lui împotriva tuturor izbucneşte inocent, pătimaş şi deznădăjduit. Singura care-i intră în voie este Tanti Roz, o infirmieră bătrână, neîntrecută în născocit poveşti moderne, adevărate lecţii de viaţă, în care nici binele, nici răul nu sunt absolute şi nimic nu e aşa cum pare la prima vedere. Ea îi dă copilului ideea să trăiască fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani şi-l învaţă să-i scrie epistole lui Dumnezeu ca să se simtă mai puţin singur. Cu Tanti Roz pe post de ghid într-o viaţă trăită fast-forward, Oscar parcurge, printre râsete şi lacrimi, itinerarul emoţionant al tuturor vârstelor şi experienţelor umane îmbogăţite de imaginaţia lui, care umple spaţiile albe şi îmbracă realitatea în veşmântul miracolului. Astfel, băiatul ajunge să-şi trăiască adolescenţa alături de prieteni, să se îndrăgostească la tinereţe, să se căsătorească la maturitate cu prima iubire, să o piardă şi, în cele din urmă, să regăsească dragostea la apusul unei vieţi ca o lumânare care arde la ambele capete.
– descriere Cărturești
O carte duioasă, încărcată de emoție. Mi-a plăcut, însă finalul mi s-a părut ușor forțat. A reușit să se pună în locul copilului destul de bine, dar spre sfârșit a pierdut ușor controlul. E greu să scrii din perspectiva unui copil și să îți păstrezi autenticitatea și Schmitt a reușit binișor.
32. Piciorul lupului - Ile și Ion de Simona Gânj
Din “Piciorul Lupului – Ile și Ion” răzbate cu forță glasul iubirii, dar și mai mult decât acesta, țipătul sfredelitor al dezrădăcinării care poate mistui până la dezintegrare. Povestea este o călătorie plină de farmec prin lumea satului românesc, cu bune și cu rele, cu regăsirea tradițiilor ancestrale.
În așezarea de lângă pădure, oamenii trăiesc simplu, iar timpul pare a fi stat cumva în loc, coagulat și prins între truda pământului și traiul obișnuit de zi cu zi. Ile face parte din acest spațiu până la contopire totală, satul prinzând viață și forma unui suflet ce strigă după cei ce îndrăznesc să plece departe de el. Odată ajunsă la oraș, pământul căruia îi aparținuse dintotdeauna, o cheamă stăruitor înapoi.
Povestea se înfiripă pe alocuri nepământean, misterioasă precum pădurea întunecată și deasă în care lupul își poartă urmele fantomatic și aproape nevăzut, picurată din belșug cu vise, cu descântece, cu preziceri care dau farmec notelor, pe alocuri dramatice, în care este scrisă.
O saga de familie. Povești din lumea tradițional românească, pe care nu ai cum să nu ajungi să le iubești. O istorie de viață care se întinde pe ani buni. O scriere puternică, personaje complexe, o întoarcere în timp spre o lume minunată și autentică, pe note subtil nostalgice, pentru că la urma urmei, fiecare poartă, într-un fel sau altul, amintirea unui sat zidită în suflet sau măcar pe cea a oamenilor săi de odinioară.
– descriere Cărturești
O carte duioasă, plină de aduceri aminte și de iubire. E foarte multă iubire, în paginile cărții, o carte scrisă cu o scriitură metaforă, pe alocuri surprinzătoare. Ca o broderie în care scriitoarea a cuprins o viață de om. Am simțit-o ca pe un omagiu adus rădăcinilor, familiei.
33. Duminicile iubirilor pierdute de Valérie Perrin - audiobook
Necunoscandu-si propria poveste, Justine, in varsta de 21 de ani, este fascinata de povestea lui Hélène, o rezidenta de aproape o suta de ani a azilului de batrani unde lucreaza ca infirmiera medicala. Viata ei este un roman: intalnirea cu Lucien in 1933, dragostea lor, razboiul, evreul Simon ascuns in pivnita, tradarea, Gestapo-ul, deportarea… Treptat, Justine ii smulge batranei secrete grele si ajunge sa le confrunte pe cele ale propriei familii. Deopotriva amuzant si melancolic, Duminicile iubirilor pierdute este un roman al trecutului, al prezentului si al iubirilor nerecunoscute.
V-am spus că am fost extrem de impresionată de Apă proaspătă pentru flori, deci nu am stat pe gânduri și am citit/ascultat și acest roman cu prima ocazie pe care am avut-o. E în același stil scris, urmând o construcție asemănătoare, dar mi-a plăcut foarte mult! Na, îmi place această scriitoare, se pare. Am și primit de Moș Nicolae ultima ei carte, Trois (Trei) și abia aștept să o citesc.
- Duminicile iubirilor pierdute – Valérie Perrin, recenzie – Anca și cărțile
- Duminicile iubirilor pierdute de Valérie Perrin, Editura Litera, recenzie – Delicatese Literare
34. Doamna Pylinska si secretul lui Chopin de Eric-Emmanuel Schmitt - audiobook
Obsedat de o amintire din copilărie și fascinat de Chopin, tânărul Eric-Emmanuel se hotărăște să ia ore de pian. După un început cu stângul, doamna Pylinska, exotica și intransigenta profesoară poloneză stabilită la Paris, îi va oferi o educație muzicală originală: lecții private despre viață, despre artă și despre iubire, care, odată înțelese, îi vor revela tânărului adevărata lui vocație.
Mi-a plăcut stilul din Oscar și tanti Roz și fiind absolut îndrăgostită de Chopin, mi-am spus că aceasta va fi cartea potrivită, dar… Mi-a plăcut, însă nu în totalitate. I-a lipsit ceva și nu pot spune ce. Să zicem că nu a fost pentru mine.
35. Iarna vrajbei noastre de John Steinbeck
Publicat cu un an inainte ca Steinbeck sa primeasca Premiul Nobel pentru literatura, romanul urmareste marasmul ce a cuprins societatea americana in anii 1960. Personajul central, Ethan, ajunge in pragul saraciei lucrind ca functionar in propria bacanie, detinuta acum de un imigrant italian. Sotia si copiii se pling la nesfirsit de lipsa banilor si de viata pe care o duc, iar Ethan incearca cu disperare sa le ofere fericirea si, in acelasi timp, sa-si pastreze demnitatea. Prin Iarna vrajbei noastre, Steinbeck ne poarta intr-o calatorie spre miezul disperarii protagonistului sau, alimentata fara incetare de sentimentul ratarii.
– descriere Cărturești
Nu cred că mai este o surpriză că îl iubesc pe Steinbeck. Dacă e, o repet! În 2023 mi-am propus să îi citesc toată opera. Mai am trei titluri, cred. Oricum, sigur voi reuși 😊
36. Scrisoare către tata de Franz Kafka - audiobook
Una dintre cele mai importante scrieri autobiografice ale lui Franz Kafka este Scrisoare către tata, care se adaugă Jurnalului 1910–1923 şi volumelor de corespondenţă. Paginile adresate tatălui, Hermann Kafka, sunt scrise în 1919, după ultima încercare eşuată a lui Franz de a se căsători. „Eternul fiu“, cum l-a numit unul dintre comentatori pe Franz Kafka, se războieşte o viaţă întreagă cu tatăl său. Cu toate acestea, cititorul are senzaţia că fiul luptă fără să vrea împotriva lui însuşi, doar ca să nu-l vadă pe tată, pe tatăl mitic, pierzând.
Tulburătoare această confesiune. Tristă viață și trist destin a ales Kafka. A avut, dar a și ales. O personalitate cel puțin interesantă, cu siguranță! Și un talent etern.
37. Strada sardinelor de John Steinbeck
Personajele din romanul Strada Sardinelor isi duc viata la periferia oraselului Monterey, printre pescarii. Doc, protagonistul povestii, este biolog marin, studiaza si aduna creaturi ale oceanului de pe coasta Californiei. Majoritatea acestora sint trimise la universitati, muzee si laboratoare de pe intregul continent. Insa, dincolo de pasionanta lui ocupatie, Doc este un personaj excentric pentru cei din jurul sau: un individ maruntel, cu o barba impresionanta si accese de furie oarba. Dar poate fi si cea mai charismatica si mai amabila fiinta din lume, genul de om care isi scoate palaria cind trece pe linga un ciine, iar ciinele ii raspunde cu un zimbet – si, de asemenea, un excelent ascultator, curios sa afle cite ceva despre oricine, astfel incit toata lumea care il cunoaste ii arata simpatie. Acesti oameni simpli si sinceri, stingaci si nepriceputi intr-ale vietii vor deveni, noua ani mai tirziu, protagonistii celebrului roman Joia dulce.
Ce spuneam de Steinbeck? Și, da, în 2023 urmează Joia dulce 😀
38. Dincolo de iarnă de Isabel Allende
În Brooklynul înzăpezit, o tamponare ușoară în trafic declanșează o neașteptată poveste de iubire târzie. Richard Bowmaster, un profesor universitar ipohondru și solitar, lovește mașina condusă de o guatemaleză, Evelyn Ortega, care trăiește și lucrează ilegal în casa unui afacerist dubios. Ceea ce la început pare un accident minor ia o turnură neașteptată când tânara, în mod evident terorizată, sună la ușa lui Richard. Speriat, acesta cere ajutorul Lucíei Maraz, proaspăta lui chiriașă și colegă, o chiliană greu încercată de viață, dar voluntară și optimistă. În jurul acestor trei personaje se construiește un roman bogat, palpitant și de mare intensitate emoțională, care tratează teme de acută actualitate – violența, imigrația, migrația economică și efectele ei asupra copiilor –, dar din care nu lipsește, ca în multe dintre cărțile lui Isabel Allende, elementul magic și încrederea într-o forță care ajută la restabilirea ordinii și a justiției naturale.
Este prima carte pe care o citesc de la Isabel Allende și mi-a plăcut! Îi voi citi și alte romane, cu siguranță!
Top 3 personal
2022 a fost un an bun literar. Mi-am propus să citesc 50 de cărți anul acesta, dar chiar nu am reușit. Însă m-am dedicat tot cuvântului și scrisului și având în vedere reușitele pe acest plan, în special șansa de a-mi vedea romanul de debut publicat foarte curând, sunt foarte mândră de mine!
Am ales cu greu un top 3, am avut norocul să citesc cărți bune și foarte bune, dar de dragul clasificărilor, fără nicio ordine anume, acestea sunt cărțile anului 2022 pentru mine:
- Oameni fără piele de Suzănica Tănase
- Apă proaspătă pentru flori de Valérie Perrin
- Călătorie în jurul omului de Alexandru N. Stermin
Sper că v-a fost bucurie! Vă aștept în continuare să îmi fiți alături, în fiecare vineri, în newsletter!
Nu mi-am notat cărțile citite niciodată și recunosc, e o idee bună. Citesc de dragul lecturii, nu fac recenzii, dar sigur câte ceva îmi rămâne din ele, chiar și involuntar.
Mulțumesc pentru top 3, e o inspirație, la fel punctul tău de vedere asupra fiecărei cărți!
Spor la citit și scris! ❤️🤗
An Nou cu bucurie și o veșnică “stare de bine”! ❤️
Mie îmi place să le notez. Folosesc și Goodreads, dar și agenda clasică. La recenzii am renunțat și eu. Îmi notez uneori câteva gânduri și cam atât. An Nou cu bucurie și ție, draga mea și lecturi minunate!
Frumos an literar ai avut! Călătorie în jurul omului e și pe lista mea, iar de la Suzănica Tănase am primul roman 🙂 Să ai un 2023 plin de cărți minunate (știu că una va fi cea mai deosebită dintre toate, ever ❤️)
Mulțumesc, Diana! Mi-a fost foarte greu să aleg acest top, fiecare carte cu 5 steluțe merita să fie acolo. Doar „Apă proaspătă pentru flori” ar fi fost nelipsită 😊 Stermin m-a surprins și a trezit și nostalgia omului de știință din mine, de aceea se află aici. Din ambele lui cărți am învățat ceva și mi-a plăcut asta! Iar aceste două cărți poem ale Suzănicăi le recomand mereu. M-au încântat și m-au făcut să mă reîndrăgostesc a mia oară de cuvântul scris. Să ne fie la amândouă 2023 plin de bucurie și de reușite! Te îmbrățișez!
O bucurie imensă să mă regăsesc cu romanul de debut “Piciorul Lupului. Ile și Ion” pe lista cărților citite de tine în 2022. Mulțumesc mult pentru acest lucru. Lista ta este foarte bogată, mă voi inspira din ea cu siguranță. “Apă proaspătă pentru flori” este și va rămâne și pentru mine o carte de suflet.
Îți doresc un an 2023 încărcat cu lecturi, scrieri și multe lucruri minunate care să îți așeze aceeași lumină caldă pe chip. Va fi anul în care cartea scrisă de tine va ajunge la mine. Abia aștept să o citesc.
Îți mulțumesc din inimă, Simona! Iartă-mă că răspund cu întârziere, nu știu de ce am ratat mesajul de la tine. Te îmbrățișez și îți doresc un 2023 excelent!
Am citit si eu cateva titluri din lista ta si mi-au placut foarte mult, am citit si autori de acolo, dar alte titluri – sunt si unii pe care vreau sa ii iau la incercat. De exemplu romanul Oanei David – am inteles ca e foarte bine scris si elegant.
La mulți ani! O să îți placă romanul Oanei, sigur! Să ai un an minunat, te îmbrățișez!
Am recapitulalt lista, că deja aveam pe ea recomandări de la tine. Şi aştept să vorbesc despre cartea ta. Să fie în topurile noastre de final de 2023!
Te îmbrăşişez!
Ah, ce minune, bucurie și binecuvântare ar fi dacă voi trăi asta! Așa să fie! La mulți ani! Te îmbrățișez cu tot sufletul!
Notez toate cărțile citite. 2022 mi-a fost model și vreau să regândesc toată treaba cu scrisul recenziilor pe blog.
An reușit, draga mea!
Mulțumesc din suflet pentru bucuria de a te avea în viața mea – un dar uman care mi-a adus atât de multe alte daruri!
Bucuria mea dragă! Sunt fericită! La mulți ani și să ai un an nou bun și cum ți-l dorești!
Îți mulțumesc mult pentru acest articol. Iubesc lectura! Am creat un curs de BIBLIOTERAPIE și o agendă pentru cărți ce bune la pachet cu teoria cursului.
Am citit câteva cărți din ce ai enumerat. Câteva le am pe lista de lecturi și sunt în bibliotecă!
Îmi place foarte mult că citești autori români!
De abia aștept să îți citesc cartea!
Un 2023 cu sănătate și bucurii!
Îți mulțumesc Claudia! Sunt foarte interesată și eu de cursul tău, am văzut ceva pe Facebook, dar nu m-am dumirit încă, însă sper să o fac curând. An nou minunat să ai! Te îmbrățișez!
Ce bucurienzi (sunt în Germania și vorbesc nemțește) mi-ai făcut! Te îmbrățișez tare draga mea și aștept cu bucurie primul tău bebeluș cu coperte.
Și eu aștept cu emoții să îl citești! Vai și ce emoții! Te îmbrățișez!
Fiecare gest si cuvant al ei este bine gandit, iar finalul cartii ne ofera raspunsul la multele intrebari despre conjunctura sa.Compozitia romanului este incantatoare, cu o atmosfera intunecata si o intriga bine pastrata. Daca te atrag cartile psihologice si criminale, cu siguranta vei gasi in Blocata intre cadavre o lectura captivanta!
Personajele sunt complexe si bine construite, iar povestea te tine cu sufletul la gura de la inceput pana la sfarsit. O carte despre puterea si limitele prieteniei, despre puterea de a te reinventa si de a te ridica deasupra raului. Recomand cu caldura aceasta carte tuturor celor care iubesc thriller-urile psihologice!