De vorbă cu fericirea #2

aaeaaqaaaaaaaai8aaaajdczzjkyytawlweymtctndi4yi05ztu3lte1mji0zgnjyzhmzg-1119011893.jpg“Azi vreau să te întreb ceva, așa mai…delicat. De ce îi alegi doar pe unii? Pe ce criterii te faci prezentă în viața cuiva?”

Asta e impresia ta? Că alegerea îmi aparține? Te înșeli amarnic, prieten drag! Eu exist, sunt o posibilitate a fiecăruia. Trebuie doar să fiu văzută și pe urmă simțită!”

“Așadar e doar vina noastră? A oamenilor?”

Nu este deloc vorba despre o vină, vina cuiva. Tare vă place să căutați un vinovat! În starea mea nu există așa ceva. După umila mea părere, voi oamenii vă așteptați să fiți fericiți. Faceți un pas mic și învățați să vă doriți asta. Eu nu vin niciodată la pachet cu așteptările voastre.”

“Cum adică? Stai, că nu te prea înțeleg! Normal că ne așteptăm și ne dorim să fim fericiți. Unde e diferența? Despre ce așteptări vorbești?”

Creșteți în ideea că voi fi alături de voi, doar dacă bifați anumite puncte în viață. Să aveți o famile, să fiți sănătoși, să aveți o slujbă bună, un trai liniștit. Dacă aceste lucruri vi se împlinesc, vă așteptați fără putință de tăgadă să fiu acolo. Să apar ca o minune. Aveți mereu așteptări împachetate frumos și vă imaginați că eu sunt ambalajul colorat. Dacă ați înțelege că eu sunt de fapt ambalajul sufletului vostru, că indiferent de situație, de bunăstarea traiului, de starea de sănătate sau de câtă iubire vă inconjoară, eu pot fi prezentă, simțită, trăită…”

Eu tot cred că e normal să avem dorințe și așteptări, să vrem să avem o viață liniștită, asta aducându-te alături de noi!”

Te-ai gândit vreodată că poți să-ți dorești lucrurile și cu inima, cu sufletul? Că așteptările impuse de alții chiar dacă împlinite nu sunt o condiție a mea? Că sine qua non la mine nu se aplică? Dacă ai elimina obligativitatea punctării tuturor lucrurilor impuse de societate, ai putea întrezări că nu eu aleg ci sunt cea aleasă. Mă aleg cei care își desfac ambalajul sufletului pentru a-l cunoaște, a se cunoaște!”

De data asta mi-am dorit să tac. Și mi-am permis să mă gândesc la dorințele mele. Dacă am avut, dacă s-au împlinit, ce îmi doresc de fapt și ce pot face pentru materializarea lor viitoare. Am rămas în liniștea gândurilor mele fără nicio așteptare. Doar dorință!

De vorbă cu fericirea #1

Sursa foto happiness via Pinterest.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *