Dragă, Petru
Îți mulțumesc!
Mi-au plăcut întotdeauna oamenii care își identifică visul și pasiunea și își făuresc cu mâinile lor aripile, încercând să zboare. Poate la început sunt mai temători, mai precauți și zborul lor nu este unul impresionant, dar zi după zi, an după an, cu fiecare încercare, plutirea lor devine naturală. Visele iau forma unor aripi veritabile, care îi poartă spre reușită și împlinire.
Pentru mine, Petru Racolța este unul dintre acești oameni. Un exemplu și o speranță.
Când a vorbit într-un articol, pe blog, despre o dublă lansare de carte, cărți scrise de el – Planeta Paradis și Povestirile unui maramureșean, vol.II –, nu am stat nicio clipă pe gânduri și le-am comandat. Consider că munca oamenilor pasionați trebuie respectată și susținută. Fiecare cât și cum putem. Lumea noastră are nevoie de oameni care au învățat să zboare.
Ieri am terminat de citit Planeta Paradis.
Am fost cucerită de la primele pagini. După primul capitol, nu am mai vrut să o las din mână. O scriere ușoară, naturală, cum cred că ne-am obișnuit cei care îl citim pe Petru. Însă această carte mi-a oferit ceva în plus. Mi-a arătat cât se poate de clar, talentul nativ al autorului.
Cartea este încadrată în genul Science-fiction, dar Petru reușește să facă așa de ușor tranziția de la realitatea noastră, la viața pe Planeta Paradis, încât la final senzația mea a fost că am citit o frumoasă poveste de viață. Planeta Paradis ne este prezentată inițial, ca o promisiune. O promisiune a perfecțiunii, a frumuseții, a fericirii. Cu naturalețe și cu multă măiestrie, autorul ne invită să o descoperim alături de personajele sale. Despre personaje nu e cazul să spun multe. Le placi din prima. Sunt eu și tu, oricare dintre noi. Oameni și prieteni.
Alături de Relu, Carmen, Olga, Bogdănel, Gavrilă și Florica părăsești Pământul și îți începi viața pe noua planetă. Fantezia autorului te va plimba prin diferite societăți: umane, extraterestre, primitive, fanteziste. Vei descoperi animale fantastice, pe care le vei îndrăgi. Vei construi Paradisul alături de Relu și halani. Vei învăța să-i îndrăgești până la urmă pe roni. Vei avea chiar și un animal de companie (un câine-pasăre), căruia îi vei spune capan și îl vei boteza Guță 🙂 Vei învăța să cucerești văzduhul, zburând pe spinarea zifarilor. Și nu în ultimul rând vei descoperi iubirea.
Așadar, «Planeta Paradis» există. Ne trebuie doar ceva imaginație. Autorul pornește, cu toate mijloacele beletristicii, de la obișnuitele întâmplări cotidiene, în deschidere părând un roman realist. Mișcarea de translație pe o altă planetă nu abundă în descripții tehniciste, se produce, pur și simplu o aterizare într-o lume nouă. Aici se întâlnesc două elemente caracteristice genului SF, o lume neobișnuită, extraterestră, dar totodată, ca o întoarcere în timp, aceasta este departe de orice asemănare cu era modernă terestră. Simultan se regăsesc elemente ale primitivismului cu cele medievale. Planeta nouă este deseori asemeni Terrei, nu numai prin ambianța naturală, populată totuși de ființe imaginare, dar și prin raporturile deseori dure dintre părțile unui rudiment de societate. Fantezia autorului creează diverse denumiri pentru variatele populații, aflate uneori în conflicte războinice, cât și pentru animalele feroce sau cu trăsături umanoide.
Erwin Lucian Bureriu – Prefață
Editura Excelsior Art, 2016
Dragă, Petru
Pe aripile unui zifar îți trimit respectul și mulțumirile mele. Spuneai într-un articol că nu ai avut șansa să fii părinte, așadar tu vezi cărțile tale ca fiind copiii tăi. Ei bine, ești un tată bun. Ai dat naștere și ai crescut adevărați oameni. Îți mulțumesc că mi-ai arătat ce frumos e să zbori cu aripi făurite din vis și pasiune.
Un articol pe măsura talentului lui Petru. Cu toate astea, poate fi un articol separat, atât de frumos şi complex e. Mi-a plăcut mult, mult. Mai ales că la fel de mult mi-au plăcut şi cele două cărţi.
Mulțumesc din suflet, Potecuță! ?
Mi-a plăcut chiar foarte mult cartea. Abia aștept să o citesc și pe cealaltă și am de gând să comand tot ce a mai scris. Pur și simplu, m-a cucerit! 🙂
Şi cealaltă îţi va plăcea, crede-mă, sunt “păţită” 😀
Multumesc pentru titluri. Foarte frumoasa recenzie.
Mulțumesc din suflet! E doar meritul lui Petru ?
Sunt extrem de impresionat de recenzia ta, dragă prietenă! Fie și numai pentru astfel de rânduri, se merită pe deplin să scriu și apoi să dau la tipar lucrările apărute de-a lungul anului! Restul îl pot considera un bonus care-mi mărește bucuria. Îți mulțumesc încă o dată și sper să ne citim amândoi cu aceeași plăcere, mereu! 🙂
Când darul cu care ai fost înzestrat coincide cu visul și pasiunea ta, merită să muncești și ți le îndeplinești.
O Duminică minunată să ai și să ne citim cu bucurie!