“Nu fi supărată, te rog! Lasă-mă să-ți explic!”

“Sunt convinsă că ai explicația la îndemână. Permite-mi însă să nu vreau să o ascult, încă! Permite-mi să mai fiu un pic supărată!”

“Nu te înțeleg, iubirea mea. Știu că nu ți-a picat bine ce am făcut, dar dacă ai avea un pic de răbdare și bunăvoință și m-ai asculta, ai vedea că nu am făcut-o intenționat. Poate aș fi putut gestiona mai bine situația, dar în niciun caz nu am vrut să te rănesc. Te rog, fă un efort și ascultă ce am de zis!”

“Te iubesc! Sunt convinsă că nu ai vrut să mă superi. Știu că explicația ta m-ar calma, m-ar face să mă pun în locul tău, să mă gândesc cum sau ce aș fi făcut eu. De asemenea știu, că te voi ierta. Că ne vom împăca. Că nu este așa grav până la urmă. Dar, acum vreau să îmi respecți dreptul de a mai fi supărată câteva minute. Până să vii am fost tristă, m-am simțit neîndreptățită și nu înțelegeam de ce faci asta. Respectă-mi dreptul de a nu ignora acest sentiment. O explicație logică te-ar justifica pe tine, făcându-mi trăirile de prisos. Însă pentru mine au fost reale! Supărarea mea este reală! Așa că, da! Te voi asculta! Dar câteva minute, până va veni evident iertarea și tot ce se întâmplă acum vom uita, respectă-mă îndeajuns încât să mă lași să fiu supărată. Să vezi și să înțelegi cum m-a făcut să mă simt acest gest al tău. Așadar, taci și simte! Lasă-mă să îți arăt ce s-a clădit în mintea mea în timp ce sufeream în așteptare și neînțelegere. După care îți voi auzi punctul tău de vedere. Foarte probabil va fi logic și îmi va aduce liniște. Acum însă sunt supărată! Mă lași, te rog să mai fiu un pic?”

“Bine, draga mea! Scuză-mă! Ai tot dreptul să fii așa! Sunt aici când vei fi pregătită să mă asculți. Până atunci te voi auzi eu, cu tot sufletul!”

Sursa foto