-Ce ai mai făcut minune? Am tot vorbit despre viață, dar nu despre noi. Tu ce mai faci?

-Sunt bine, ca de obicei.

-Hmmm…pari tristă. Sau îngândurată, nu știu, ceva e altfel.

-Mi-am rătăcit cuvintele. Atâta tot. Am stat, am ascultat. Fiecare bătaie a inimii, fiecare suflu. Și când asta nu mi-a fost suficient, mi-am coborât mâna în mângâiere spre încheietură și m-am apropiat prea mult de oglindă. Voiam să îmi simt pulsul, să îmi văd respirația. Și nu s-a întâmplat nimic. Doar nodul din gât mi s-a mărit. Un nod de cuvinte încâlcite.

-Ce încerci să-mi spui? Nu înțeleg nimic!

-Încerc să spun că mi-e dor să scriu. Că de câteva zile cuvintele mi se opresc în gând și nu vor să se așeze în ordinea firească. Mă pierd în idei, metafore și comparații. Dragele mele litere mă bâzâie ca niște insecte obraznice. Le-am și alungat de câteva ori. Se apucaseră să-mi înțepe sufletul. Așa că, da! Poate sunt un pic tristă. Mi-am rătăcit cuvintele și nu mai știu ce să scriu

-Scrie asta! Doar scrie. Cuvintele vor veni, literele se vor așeza. Sensul îl vei descoperi. Tu, scrie!

-Mulțumesc, iubire. Poate chiar asta am să fac…

Sursa foto: pinterest.ro

Related Posts

10 thoughts on “Tu, scrie!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *