Graffiti de Cristi Nedelcu (recenzie)
Graffiti de Cristi Nedelcu
2019
132
Cristi Nedelcu este jurnalist, blogger și scriitor. A debutat editorial în 2006 cu Însemnări despre Shakespeare/Essays on Shakespeare, a urmat Canonul marginalului (2006), apoi volumul de teatru Vești proaste, iar în 2013, Lumea-ntreagă e o scenă/lumea-ntreagă e un show. Paradigme culturale ale societăților.*
În 2019 publică la Editura Heyday Books volumul de proză Graffiti, iar în 2020, la Editura Litera, îi apare romanul Cimitirul trandafirilor în colecția Biblioteca de proză Contemporană Litera, colecție coordonată de scriitoarea Doina Ruști. De asemenea se numără și printre autorii volumului Inima nu face riduri. Life happens, din antologia apărută la Editura Siono.
Graffiti de Cristi Nedelcu
Povestea acestui volum m-a atras din prima clipă. Totul a pornit de la o serie de fotografii cu inscripții și graffiti surprinse pe zidurile Craiovei. Cristi Nedelcu le-a postat pe Facebook sub hastagul #zidurilepovestesc. Și ce frumos au început să rostească! Fiecare imagine s-a transformat în mintea autorului într-o poveste. Pe o parte le-a publicat pe blogul personal, pe altele le-a păstrat pentru sufletul lui. Însă la un moment dat a ales 12 dintre ele pe care le-a unit în cartea Graffiti.
Am citit, după cum puteți vedea mai jos, cu mare interes volumul. Cristi Nedelcu scrie matur, complex, un stil care te cucerește și care invită la introspecții. Xenea Negrea numește cartea Graffiti, în prefața ei, o culegere curajoasă de reverii, încadrabilă în tabloul prozopoemelor bune de ținut aproape.
Eu, chiar dacă sunt doar un cititor care îndrăznește să împărtăească simple impresii de lectură cu voi, pot spune că îi dau dreptate. De câte ori nu am trecut pe lângă un zid și am citit ce e scris pe el? Oare cine a fost? De ce a făcut-o? Ce vrea să însemne? Iar dacă aceste răspunsuri nu le puteam primi, ce exercițiu minunat de imaginație ar fi fost acela în care să începem să creăm o poveste pornind de la niște simple cuvinte. Iar scriitorul ne oferă tocmai asta. Imaginație și ziduri care își spun povestea.
Hoața de povești
„Nici măcar cel care așternuse cugetarea asta nu-și putea permite adevărul că peretele era un palimpsest, pe care se scriseseră și se șterseră multe alte povești. Iar cuvintele lui aveau să se șteargă nu peste multă vreme, când timpul și indiferența oamenilor avea să transforme totul în ruină. Chiar și poveștile.”
The girl with the broken smile
„Iar povestea asta, întinsă acum ciudat și neașteptat pe zidurile unui oraș care atunci o primise și o adăpostise pentru a se vindeca de răni pe care nu dorea să le recunoască, era de fapt povestea ei, ce se repeta de parcă ar fi vrut să îi demonstreze că destinul are un număr limitat de cărămizi cu care construiește zidurile oamenilor.”
Piatra
„Zâmbește a aducere aminte, cu ochii la o bucată de lemn aruncată aiurea. „Hai, sus”. Cele două voci se amestecă. Le ignoră. Privește cerul care se zărește printre traversele de beton. Este tot mai cenușiu.
Zâmbetul ei se stinge, sau mai bine spus rămâne împietrit. Ca piatra aceea care o înțeapă la umăr. Asta o determină să se ridice în cele din urmă…”
Citește cărți, nu citate
„Și mai e ceva. Tu ai citit prea multe cărți. Nu că asta ar fi ceva rău. Rău este doar când citești o carte nouă doar prin prisma celorlalte pe care le-ai citit până acum. Ajungi să vezi în fiecare poveste urmele altor povești.”
Acestea sunt doar câteva povestiri din volumul Graffiti de Cristi Nedelcu. Le-am evidențiat pentru că mi-au plăcut mie în mod deosebit. Ori poate pentru că, privind inscripțiile, am început să scriu cu gândul alte destine, alte vieți. Da, asta vă oferă cartea. O perspectivă a unor destine neștiute de nimeni și posibilitatea de a crea realități diferite, totul pornind de la niște ziduri care povestesc.
Vă recomand Graffiti cu mare drag! Pătrundeți cu încredere în imaginația lui Cristi Nedelcu și lăsați-vă liberi să visați la rândul vostru!
*Prefața volumului Graffiti
Sursa foto: Facebook (#zidurilepovestesc)
2 Comments