• Nescrisele mele

    La mulți ani cu aduceri aminte și speranță

    În ultima zi de decembrie, printre arome îmbietoare și aburii care fac capacele oalelor să danseze, gândul ți se întoarce cu un an în urmă. Fie că ești persoana care se rătăcește în nostalgie în mod regulat, fie că nu, sfârșitul unui an vine întotdeauna cu aduceri aminte. Îți amintești de promisiuni rostite și respectate pe jumătate. De speranțe șoptite care au zburat pe nesimțite pe lângă tine. De multe liste făcute, corectate și rescrise, dar care le-ai uitat într-un colț de sertar. Anul care vine, vine oricum. Va fi bun, va fi rău? Fiecare dintre noi vom vedea. Putem să sperăm, să visăm și să promitem că nu uităm.…

  • De același autor

    Desenând fulgi de nea pe nori

    Când eram copil visam să mă transform într-un fulg de zăpadă. O formă perfectă cernută spre încântarea sufletelor care puteau să mă vadă. Inclusiv topirea mi se părea ceva fascinant. Să ating un obraz și să mă pierd într-o respirație caldă. Să mă așez pe gene și să mă las scuturată cu blândețe. Sau să ating pământul și să mă unesc cu visele altor copii, transformându-mă în albul aducător de bucurie. Iernile nu le mai număr de mult. Privesc însă cu aceeași încântare micile cristale, care dispar în timp ce mă învelesc cu copilărie. Și vrăjită de minunatul lor dans, am hotărât să îmi îndeplinesc dorința. Să descopăr soluția prin…