Știi…e datorită ție! Viața. Viața mea și a frunzelor galbene. Viața cusută cu zâmbete învelite în vise. Râsul spălat de lacrimi albe. Îmbrățișările ascunse într-un ceas stricat de pe peretele unei căsuțe cu acoperiș ca un baldachin țesut de zâne. Speranța suflată de un vânt cald ca răsuflarea unei stele lipită de Lună. Totul. Știi…e […]
Category: Nescrisele mele
Colțul meu de Rai
Se spune că există pentru fiecare un loc în care timpul își ia o pauză. Un loc în care liniștea se amestecă cu aerul și inspiri doar bine. Așa se spune. Că undeva ar exista un asemenea tărâm. Dar nicio hartă a lumii nu îl poate arăta. El se găsește doar în amintiri. Ori în […]
Doi ochi însă
Era o lume ca oricare alta. Oameni de diferite forme și mărimi, colorați și pestriți. Fiecare își țineau de mână copiii și în spate nevasta, iar viața lor curgea lin, fără peripeții. Orașul și-l construiseră singuri. Legenda spune că din apele care-l înconjurau, a apărut la un moment dat un cuplu. Un el și o […]
O ținere de mână
Era moale pieptul lui. Și mirosea a bine cu arome de tutun. Îmi lăsam capul mângâiat de bătăile inimii sale și îi ascultam vorbele șoptite. Așa îmi erau serile când camera îmi era făcută din turtă dulce și patul îmi era acoperit de un baldachin țesut de zânele din povești. Iar eu stăteam în brațe […]