Oglinda nu minte

Era o clădire imensă situată în spatele unei curți umbrite de copaci stufoși. De la stradă îi putea fi zărit doar acoperișul de culoarea timpului trecut. Coridoare lungi și întunecate împărțeau fiecare din cele patru etaje în jumătăți lungi și subțiri. Una lângă alta erau zeci de uși, dungi negre întinse pe albul murdar al […]

Da, îți promit!

Am zărit-o cu coada ochiului. O fâșneață care își tot învârtea un colț de fustiță pe deget, de parcă voia cu orice preț să o transforme într-un inel fermecat. Pantofii de lac străluceau și păreau niște ochi de soare rătăciți în colbul străzii. M-am apropiat de ea, cu graba omului mare. Era ceva irezistibil în […]

Păstrând vii păpădiile

Îi plăcea mirosul dimineților. Credea și simțea că aerul se simte altfel când soarele e încă pitit după plapuma de nori. Parcă viața încă moțăie și tot ceea ce respiri e început. Iar începutul are un iz aparte. De nou, de speranță, de putință. Domnul Toma știa acest lucru. Îl aflase de pe vremea când […]

Domnul Trop

Vă invit să faceți cunoștință cu domnul Trop! Un personaj care va poposi curând în casele copiilor, protejat de niște coperți frumoase. Un alt vis de-al meu în lucru. O altă bucurie a sufletului meu. Ce părere aveți? Vă salut, copii frumoși! Da, bine! Și pe voi oameni mari, și pe voi! Mă numesc domnul […]