….dorul, cum doar dorul poate durea Ca lama pe tablă, ca creta pe vene, Durea adânc împroșcând vise și Iluzii hlizite spre inima mea. Ș-atunci am smuls, cu ură, o radieră din mâna unui copil cam neatent Să șterg amintirea, să rescriu dorul, să rog durerea să plece și ea. Ciudat sentiment, neputința Când stai … Read more
Doamna Mira a trecut cu bine peste viroza care o țintuise la pat ultima dată când am văzut-o. Azi, am găsit-o veselă, îmbrăcată în haine de sărbătoare. Micuțul ei salon mirosea a prăjituri și a căldură. Savurând o limonadă rece, mi-am lăsat sufletul să zburde pe acordurile glasului ei, atât de dulce și calm. Avea bunica … Read more
A fost odată un toiag. Așa încep poveștile, nu-i așa? Cu un a fost odată și un dacă nu ar fi fost nu s-ar fi povestit. Așa începe și povestea mea. Povestea unui toiag. L-am găsit într-o seară, aruncat cu alte lucruri, într-un colț de curte. Nu avea nimic special, unele guri mai răutăcioase l-ar … Read more
Îmi privesc mâinile și mă pierd în amintiri… Am mâinile bunicii mele. Îi port amintirea pe piele, cu dorul curgându-mi prin vene. Aș vrea să fie pline de cerneală să pot scrie tot ce iubirea pentru ea vede, în niște simple mâini. Ale mele nu poartă povestea trudei și a suferinței. Mâinile ei o … Read more
